Pacientii vor avea acces mai ușor la tratamente și servicii medicale de care înainte beneficiau doar în străinătate. Conform unei Ordonanțe adoptată ieri de către Guvern, pacienții cu afecțiuni extrem de grave, care necesită tratamente ce nu pot fi asigurate de către sistemul public de Sănătate, se vor putea trata și în România.
Una dintre măsurile adoptate prevede ca tratamentele acordate în unități spitalicești din străinătate, precum și cele acordate de furnizorii privați de servicii medicale din România, să fie suportate din Bugetul Ministerului Sănătății, în baza asigurărilor sociale de sănătate.
„Criteriile de selectare a furnizorului de servicii medicale pentru pacienții care nu pot fi tratați în sistemul public de sănătate vor fi aceleași pentru furnizorii din străinătate și din țară. Pacienților cu afecțiuni extrem de grave care au nevoie de tratamente pe care nu le putem asigura în sistemul public de sănătate, trebuie să le acordăm șansa de a se putea trata și în România, nu doar în străinătate, dacă acest lucru este posibil.
În primul rând, este important pentru că oferim pacientului acces la tratamente cu eliminarea unor costuri importante, cum ar fi cele cu transportul și cazarea în străinătate. De asemenea, putem vorbi și de asigurarea unui confort al comunicării în aceeași limbă în relația pacient-personal medical, comunicarea medic-pacient fiind foarte importantă în rezolvarea problemelor de sănătate. Nu în ultimul rând, putem vorbi și de o economisire a unor sume importante, ceea ce ne va permite să asigurăm accesul la tratamentele necesare pentru un număr cât mai mare de pacienți”, a declarat Sorina Pintea, Ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătăţii a mai precizat ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Economic şi Social, că Guvernul va prelungi scutirea platii taxei clawback pentru imunoglobulină şi alte produse obţinute din plasmă umană de la doi, la trei ani, aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2018.
Se va evita astfel riscul reapariţiei problemelor legate de accesul la imunoglobină şi a discontinuităţii în piaţă a medicamentelor derivate din sânge uman şi plasmă umană, datorită faptului că aceste medicamente nu au alternativă terapeutică iar costurile de producţie sunt foarte mari.
„Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum şi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanţii legali ai acestora, să nu datoreze contribuţia trimestrială prevăzută pentru valoarea consumului centralizat aferentă medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii”, a precizat Sorina Pintea.