Ziarul Sănătatea: Când avem nevoie de o consultație de psihiatrie și cum ne poate ajuta?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru, Centrul Medical Speranța
“Avem nevoie de o consultație în momentul în care ne confruntam cu:
-Simptome persistente de depresie sau anxietate : tristețe, lipsa de speranță, sau ingrijorare excesiva pentru o perioadă îndelungată (de exemplu, mai mult de două săptămâni) și aceste stări interferează cu activitățile zilnice.
– Schimbări semnificative în comportament cum ar fi : izolare socială, agresivitate, iritabilitate sau comportamente auto-vătămătoare.
– Probleme cu somnul: Insomnia sau somn excesiv.
– Dificultăți în gestionarea stresului;
– Tulburări de alimentație
•Dacă sunt prezente modificări semnificative în obiceiurile alimentare (cum ar fi restricția severă a alimentelor, consumul compulsiv sau purgarea) care afectează sănătatea fizică sau emoțională.
-Simptome psihotice: halucinații, idei de urmărire, persecuție, gândire dezorganizată.
-Dorințe de auto-vătămare sau suicid;
•Orice gânduri sau comportamente de auto-vătămare sau suicid necesită intervenție imediată. Este crucial ajutorul unui specialist.
-Probleme de adaptare la schimbări importante în viață, cum ar fi: o pierdere, o despărțire sau schimbări de carieră, consultul psihiatric poate fi benefic.
-Abuz de substanțe;
-Probleme cronice de sănătate
•Persoanele cu afecțiuni fizice cronice (cum ar fi cancerul etc.) pot avea nevoie de sprijin psihiatric pentru a gestiona stresul și problemele emoționale asociate. “
Ziarul Sănătatea: Ce tip de afecțiuni se tratează la un cabinet de psihiatrie?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru: “La un cabinet de psihiatrie, pot fi diagnosticate și tratate o varietate de afecțiuni:
- Tulburări afective: depresie, tulburarea afectiva bipolară (caracterizata prin episoade alternative de manie sau hipomanie și depresie).
- Tulburări de anxietate;
- Tulburări psihotice:
•Schizofrenia: Aceasta include simptome precum halucinații, gândire dezorganizată.
•Tulburările delirante: Se caracterizează prin convingeri false persistente. - Tulburări de comportament alimentar:
•Anorexia nervoasă: Se caracterizează prin restricția alimentară severă și o imagine distorsionată a corpului.
•Bulimia nervoasă: Implică episoade de consum excesiv de alimente urmate de comportamente de compensare (vărsături, exerciții fizice excesive etc.).
•Tulburarea de alimentație hiperfagică: Consumul compulsiv de alimente fără metode de compensare. - Tulburări de dezvoltare
•Tulburarea de spectru autist: O afecțiune care afectează comunicarea și comportamentul social.
•Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD): Se caracterizează prin dificultăți de concentrare și hiperactivitate. - Tulburări legate de substanțe
•Abuzul de substanțe: Problema consumului abuziv de alcool, droguri sau medicamente.
•Dependența: Implică o dorință compulsivă de a consuma o substanță, în ciuda consecințelor negative.
Ziarul Sănătatea: Ce trebuie să știm înainte să apelam la un psihiatru?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru:
“Neuronii nostri comunica intre ei prin niste substante chimice numite neurotransmitatori (serotonina, dopamina, noradrenalina etc). Ca orice alt lucru in organism, si acestia au nevoie de un nevoie de un echilibru. Orice om poate trece printr-o perioada dificila la un moment dat, o perioada în care obosim psihic și apare aceasta tulburare biologica in care avem dificultati in a pastra cantitatea potrvita de neurotransmitatori in raport cu evenimentele care ni se intampla.
Spre deosebire de alte specialități medicale în care exista investigații specifice ( de exemplu: glicemia pentru diabet etc), în psihiatrie, consultul consta în strângerea unor informații cât mai exacte despre istoricul medical, tratamente anterioare, când au apărut simptomele, cât de intense au fost, ce le-a declanșat etc. Comunicarea deschisa este esentiala, psihiatrul este acolo pentru a ajuta, nu pentru a judeca ( un dezechilibru emotional poate insemna și lucruri stânjenitoare cum ar fi consumul de alcool).
Psihiatrul poate oferi cele mai bune recomandări doar dacă are o imagine completă a simptomelor. Este important de știut că relația medic- pacient se bazează pe secretul profesional. “
Ziarul Sănătatea: Cum ne poate ajuta un consult de psihiatrie?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru: “Psihiatrul are pregătirea medicală necesară pentru o evaluare corecta a simptomelor și pentru a stabili un diagnostic. Acest lucru este esențial pentru a înțelege natura și gravitatea problemei mentale, gestionarea simptomelor care afectează funcționarea de zi cu zi, fie că este vorba de depresie, anxietate, tulburări bipolare, schizofrenie sau alte tulburări psihice. De asemenea, un consult psihiatric previne agravarea simptomelor și dezvoltarea problemelor asociate ( risc suicidar, perturbarea relatiilor cu cei din jur samd).
Mulți oameni evită să consulte un psihiatru din cauza stigmatizării sociale. Trebuie să înțelegem că apelarea la un psihiatru este un pas responsabil și curajos în direcția îmbunătățirii sănătății mintale. Problemele psihice sunt la fel de importante că orice altă problemă de sănătate și trebuie tratate cu seriozitate. “
Ziarul Sănătatea: Care sunt diferențele dintre psihiatri și alte tipuri de profesioniști în sănătatea mintala?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru: “Diferențele principale dintre psihiatri și alți profesioniști în sănătatea mintală sunt legate de formarea medicală și capacitatea de a prescrie medicamente. Psihiatrul este un medic specializat în sănătatea mintala care are compentele necesare pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a trata tulburările mintale cu medicamente, terapii sau alte intervenții. Psihiatrul monitorizează pacientul pe parcursul tratamentului, ajustând dozele sau schimbând medicamentele în funcție de eficacitatea lor și de eventualele efecte secundare. Acesta, abordează afecțiunile și din perspectiva biologica, în timp ce psihologii, consilierii și psihoterapeuții se concentrează pe evaluare psihologică și intervenții psihoterapeutice. De multe ori, acești profesioniști colaborează pentru a oferi o îngrijire completă și integrată.
Alegerea intre un psihiatru și un alt profesionist în sănătatea mintala depinde de nevoile individuale și de natura dificultăților întâmpinate. “
Ziarul Sănătatea: Care sunt cele mai frecvente tratamente folosite de psihiatri? Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru: “Antidepresive
Acestea sunt utilizate în principal pentru tratarea depresiei și a tulburărilor de anxietate. Categoriile frecvent utilizate includ
•Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi fluoxetina, sertralina, escitalopramul, paroxetina etc. Acestea sunt prescrise pentru depresie, tulburări de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de stres posttraumatic.
•Inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI), cum ar fi venlafaxina și duloxetina, sunt utilizate pentru depresie și tulburările anxioase. Antipsihotice
Sunt utilizate în tratamentul schizofreniei, tulburărilor bipolare și altor tulburări psihotice. Pot fi, de asemenea, utilizate pentru stabilizarea dispoziției în tulburările afective. Exemple: risperidonă, olanzapină, quetiapină, aripiprazol. Stabilizatori ai dispoziției
Folosiți în principal în tulburarea bipolară pentru a controla episoadele maniacale și depresive: valproatul, lamotrigina și carbamazepina. Anxiolitice/ Sunt medicamente care reduc anxietatea și sunt prescrise frecvent pentru tulburările de anxietate sau pentru situații de stres extrem: diazepam, lorazepam, clonazepam. Acestea prezinta risc de toleranta si dependență, motiv pentru care sunt prescrise pe termen scurt. Psihostimulante
Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
Ziarul Sănătatea: Când sunt folosite medicamentele în tratamentul psihiatric?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru:
“Medicamentele sunt folosite frecvent în tratamentul psihiatric pentru a gestiona și ameliora simptomele tulburărilor psihice. Acestea sunt prescrise de obicei în combinație cu psihoterapia și alte intervenții non-farmacologice. Decizia de a folosi medicamente depinde de severitatea tulburării, tipul de tulburare, răspunsul anterior la tratament și nevoile individuale ale pacientului. Când se evită medicamentele în tratamentul psihiatric? În tulburări de sănătate mintală ușoare. Dacă simptomele sunt ușoare, psihoterapia poate fi prima alegere. In dependența de medicamente: anumite medicamente, cum ar fi benzodiazepinele, pot crea dependență, și utilizarea lor este limitată. “
Ziarul Sănătatea: Când este medicația de ajutor?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru
“Medicația psihiatrică este de ajutor atunci când simptomele sunt suficient de severe încât afectează funcționarea zilnică, iar alte metode, cum ar fi psihoterapia singură, nu sunt suficiente. “
Ziarul Sănătatea: Ce este depresia?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru:
“Depresia este o afectare a modului în care ne simtitm în mod constant caracterizata prin: tristețe profundă, lipsa interesului sau plăcerii în activitățile obișnuite și o varietate de simptome emoționale și fizice care pot afecta semnificativ viața cotidiană. Simptomele depresiei variază în intensitate și durată, dar pentru a fi diagnosticată cu depresie, o persoană trebuie să prezinte o parte dintre următoarele simptome pentru o perioadă de cel puțîn două săptămâni:
◦Tristețe persistentă: Sentiment continuu de tristețe, „gol” sau lipsă de speranță.
◦Anhedonie: Pierderea interesului sau a plăcerii pentru activitățile care anterior erau considerate plăcute, inclusiv hobby-urile, activitățile sociale și relațiile.
◦Sentimente de vinovăție sau inutilitate: Sentiment exagerat de vină, neputință sau auto-devalorizare.
◦Anxietate: Unele persoane pot experimenta anxietate intensă asociată cu depresia.
◦Gânduri negative persistente: Persoana afectată poate avea dificultăți în a se concentra, a lua decizii sau a-și aminti lucruri.
◦Gânduri de moarte sau suicid: Gândurile persistente despre moarte, suicid sau automutilare sunt semne grave care necesită intervenție imediată.
◦Modificări ale somnului: Insomnie (dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit) sau hipersomnie (dormit excesiv).
◦Modificări ale apetitului și greutății: Poate apărea fie o pierdere semnificativă a apetitului, fie o creștere a acestuia, ducând la pierdere sau creștere în greutate.
◦Oboseală extremă: Lipsa de energie, senzația constantă de epuizare, chiar și pentru sarcini simple.
◦Dureri fizice inexplicabile: Durerea de cap, durerile de spate și alte dureri fizice pot fi prezente, fără o cauză evidentă. “
Ziarul Sănătatea: Ce este tulburarea afectiva bipolara?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru:
“Tulburarea afectivă bipolară este o afecțiune psihiatrică cronică caracterizată prin fluctuații extreme ale dispoziției, energiei și capacității de funcționare. Persoanele cu tulburare bipolară trec prin episoade de manie (sau hipomanie) și depresie, care pot alterna sau se pot suprapune. Aceste schimbări bruște și intense ale dispoziției pot afecta grav viața personală, socială și profesională.
1.Episodul maniacal este caracterizat de o dispoziție extrem de euforică, iritabilă sau expansiva, energie excesivă și neobișnuită, stima de sine exagerată sau sentiment de grandoare, vorbire rapidă, nevoia scăzută de somn (pot dormi foarte puțin fără a se simți obosiți), comportament impulsiv (cheltuieli excesive, decizii riscante, comportament sexual neadecvat), distragere ușoară și incapacitatea de a se concentra.
Un episod maniacal poate dura cel puțin o săptămână și este adesea suficient de sever pentru a necesita spitalizare sau pentru a provoca disfuncții semnificative în viața de zi cu zi.
Episodul hipomaniacal:
◦Simptomele sunt similare cu cele ale maniei, dar mai puțin severe.
◦De obicei, nu provoacă disfuncționalitate majoră în viața cotidiană și nu necesită spitalizare.Hipomania poate să dureze cel puțin patru zile.
Episodul depresiv ;
Episodul mixt:
Este o combinație a simptomelor de manie și depresie care apar simultan sau într-o succesiune rapidă.
De exemplu, o persoană poate avea energie ridicată (specifică maniei), dar în același timp să se simtă deprimată și să aibă gânduri negative sau suicidare. “
Ziarul Sănătatea: Ce este schizofrenia și alte tipuri de psihoze?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru: “Schizofrenia și alte psihoze sunt tulburări psihice grave, caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea, afectând modul în care o persoană gândește, simte și se comporta. Persoana poate avea dificultăți în a diferenția între ce este real și ce este imaginar.
Schizofrenia este o tulburare psihiatrică cronică și severă care afectează capacitatea unei persoane de a gândi clar, de a gestiona emoțiile, de a lua decizii și de a se relaționa cu ceilalți. Simptomele pot varia, dar ele se împart în trei mari categorii: simptome pozitive, negative și cognitive. Simptome pozitive:
•Halucinații auditive, cum ar fi auzirea unor voci inexistente, sunt cele mai frecvente.
•Deliruri: convingeri false, necorelate cu realitatea in care persoanele pot crede că sunt urmărite, că au puteri speciale sau că există o conspirație împotriva lor.
Gândire dezorganizată: dificultatea de a organiza gândurile logic, ducând la discurs incoerent sau confuz.
•Comportament dezorganizat: comportamente imprevizibile, ciudate sau inadecvate contextului. Simptome negative: Lipsa expresiilor emoționale, voce monotonă și față inexpresivă, lipsa interesului sau a plăcerii pentru activitățile care anterior erau considerate plăcute, persoanele evită interacțiunile sociale și își pierd interesul pentru relațiile cu ceilalți, lipsa motivației de a iniția sau finaliza sarcini zilnice (de exemplu, igiena personală sau activitățile casnice). Simptome cognitive: dificultatea de a înțelege concepte complexe sau de a lua decizii eficiente. “
Ziarul Sănătatea– Ce este demența?
Dr. Loredana Istrate- medic psihiatru:
“Demența este un termen general folosit pentru a descrie un declin progresiv și semnificativ al funcțiilor cognitive, care afectează memoria, gândirea, limbajul, judecata și capacitatea de a desfășura activități zilnice. Aceasta nu este o boală specifică, ci mai degrabă un set de simptome cauzate de diverse afecțiuni care afectează creierul.
Tipuri comune de demență:
1. Boala Alzheimer: este cea mai comună cauză de demență, reprezentând între 60% și 80% din cazuri. Afectează în principal memoria, capacitatea de a învăța lucruri noi și funcțiile cognitive generale.
2. Demența vasculară: Apare că urmare a unor leziuni vasculare în creier, adesea cauzate de accidente vasculare cerebrale sau alte afecțiuni care afectează circulația sângelui la nivel cerebral.
Simptome generale ale demenței:
➢ -Pierderea memoriei: mai ales în stadiile incipiente, persoanele cu demență au dificultăți în a-și aminti informații recente, nume, evenimente și întâmpină dificultăți în a învăța lucruri noi.
➢ -Dificultăți de comunicare: persoanele afectate pot avea probleme în a găși cuvintele potrivite sau a urma o conversație.
➢ -Confuzie și dezorientare: pot uita unde sunt sau de ce se află acolo.
➢ -Capacitatea de a lua decizii, a rezolva probleme sau a face planuri se degradează.
➢ -Schimbări de personalitate și comportament: Încep să fie mai iritabili, apatici, retrași, iar uneori pot deveni agresivi sau deprimați.
➢ -Pierderea abilității de a desfășura activități zilnice: in etapele avansate, persoanele afectate au dificultăți în a se îngriji singuri, cum ar fi să se îmbrace, să se hrănească sau să își gestioneze igiena. “
