MSD România lansează o campanie de informare și conștientizare adresată părinților cu privire la afecțiunile provocate de infecția cu HPV și importanța vaccinării anti-HPV

0
664
  • România înregistrează cea mai mare incidență și cea mai mare rată a mortalității prin cancerul de col uterin comparativ cu țările  Uniunii Europene, deși este vorba de unul din puținele tipuri de cancer prevenibile;
  • În fiecare an, aproape 3400 de femei din România primesc diagnosticul de  cancer de col uterin, acesta fiind al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor de orice vârstă din țara noastră, însă a doua cea mai frecvent diagnosticată malignitate la femeile sub 65 de ani;[1]
  • Estimările arată că anual se pierd peste 21.000 de ani potențiali de  viață prin decese premature cauzate de cancerul de col uterin survenite la persoanele de sex feminin în vârstă de 15-64 ani;
  • Planul European de Combatere a Cancerului prevede vaccinarea a 90% din populația țintă de fete și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților, până în 2030[2], în vederea atingerii obiectivului de eliminare a cancerelor cauzate de infecția cu HPV
  • În acest context, campania MSD România își propune să informeze părinții cu privire la afecțiunile provocate de infecția cu HPV, importanța prevenției prin vaccinare și să contribuie în acest fel la creșterea ratei de vaccinare în cadrul Programului Național de Imunizare anti-HPV.

București, 9 decembrie 2021 –  MSD România demarează astăzi campania de informare cu privire la infecția cu Virusul Papilomului Uman (HPV) și protecția prin vaccinare anti-HPV, „Limbajele iubirii”. Avizată de Ministerul Sănătății, campania își propune să contribuie la creșterea nivelului de informare și conștientizare în rândul părinților cu privire la infecția cu HPV și afecțiunile provocate de aceasta, precum și la importanța vaccinării, ca mijloc de preveție primară, în perioada preadolescenței și adolescenței.

Părinții vor beneficia prin intermediul platformei https://www.protejeaza-tedehpv.ro/ de o serie de materiale educaționale despre HPV, afecțiunile cauzate de infecția cu acest virus, cele mai frecvente mituri și informatii privind mijloacele de prevenție disponibile. Website-ul, precum și celelalte materiale dezvoltate în cadrul campaniei – broșură dedicată părinților,  animație, articole – au la bază date validate științific și formate grafice atractive, astfel încât să facă informația accesibilă și ușor de urmărit. Pentru a oferi părinților informații cuprinzătoare și pentru a răspunde celor mai frecvente întrebări legate de infecția cu HPV și vaccinarea anti-HPV, pe website va fi disponibil și un e-book gratuit pe care părinții îl vor putea descărca. Platforma https://www.protejeaza-tedehpv.ro/ va beneficia de o serie de instrumente interactive  care au rolul de a-i ghida pe părinți către categoriile de conținut relevante pentru ei. Website-ul este gandit ca un spatiu virtual central de informare cu privire la infecția cu HPV și modalitățile de prevenție disponibile și va fi promovat cu ajutorul unei campanii media digitale, precum și în cabinetele medicilor de familie.  

La nivelul Uniunii Europene, România este, din păcate, țara cu cea mai mare incidență și cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, malignitate cauzată aproape în totalitate (99%,) de infecția cu HPV. Rata de mortalitate prin cancer de col uterin în România este de patru ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Pe lângă cancerul de col uterin, infecția cu HPV este asociată și cu dezvoltarea altor tipuri de cancer care afectează deopotrivă femeile și bărbații: de exemplu, cancere ale organelor genitale masculine sau feminine – penis, vagin sau vulvă sau cancerul de anus.  

Anual, în România, infecțiile cu  HPV sunt responsabile de apariția a 3380 de noi cazuri de cancer de col uterin și aproximativ 500 de noi cazuri de alte tipuri de cancer atribuibile infecției HPV. În România mor anual peste 1800 de femei, deși cele circa 5 decese în medie pe zi sunt prevenibile prin vaccinare și screening.[1]

Dincolo de datele statistice, povara cancerelor cauzate de HPV se traduce în zeci de mii de familii lăsate în urmă de către mame, soții, fiice. Este important să vorbim și despre această tristă realitate și este și mai important să găsim soluții, să fim proactivi și să coalizăm toți factorii implicați în crearea unui cadru funcțional, eficace de prevenire a cancerelor cauzate de infecția cu HPV”, spune Kostas Papagiannis, directorul general MSD România.

Doar 31% dintre femeile din România asociază cancerul de col uterin cu infecția cu HPV

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în anul 2020 de catre IRES la solicitarea INSP, doar 36% dintre femeile intervievate au auzit de HPV, iar dintre acestea doar 31% au asociat această infecție cu cancerul de col uterin.

În acest context, campania dezvoltată de MSD România vine în sprijinul părinților cu o serie de materiale educative, ce conțin informații cu privire la: modalitățile de transmitere a virusului HPV, afecțiunile cauzate de infecția presistentă cu HPV, modalitățile de prevenție și tratament, siguranța și eficiența vaccinării anti-HPV, vârsta optimă pentru imunizare.

Prin această campanie ne propunem să ajutăm părinții să ia decizii informate cu privire la sănătatea pe termen lung a copiilor lor și să susținem Programul de Vaccinare anti-HPV și eforturile autorităților române în direcția creșterii acoperirii vaccinale, în contextul unui obiectiv asumat la nivel European, prin Planul european de combatere a cancerului. Da, cancerul de col uterin reprezintă o urgență de sănătate publică, însă avem mijloacele de a-l preveni, cu atat mai mult cu cat programul national garantează  accesul gratuit pentru categoriile eligible ce decid să se vaccineze. Avem aspirația și abilitatea de a elimina cancerele cauzate de HPV din viitorul copiilor de astăzi. ”, afirmă Kostas Papagiannis, directorul general MSD România.

Programul de Vaccinare anti-HPV în România – adresat fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani Vaccinarea împotriva infecțiilor cu HPV este inclusă în Programul Național de Vaccinare, fiind gratuită acum pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani.  Vaccinarea se realizează de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a tinerelor cu vârsta până la 15 ani implică administrarea a două doze de vaccin, într-un interval de 6-12 luni. Fetele cu vârsta peste 15 ani au nevoie de trei doze de vaccin pentru o protecție completă, doze administrate în interval de maxim un an de zile.

Noi, ca medici ginecologi suntem cei mai implicați în diagnosticarea și tratamentul patologiilor din sfera genitală determinate de infecția cu HPV. Dacă este să mă refer doar la cancerul de col uterin, unde infecția cu HPV este principalul responsabil, lucrurile stau din păcate foarte prost în țara noastră. Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate la femeile cu vârste cuprinse între 15 și 45 de ani. Mortalitatea prin cancerul de col uterin în țara noastră este de 20 de ori mai mare decât cea a Islandei și de 4 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Dincolo de aceste cifre, însă, vorbim despre o boală mutilantă și de multă suferință. O boală care poate fi totuși prevenită, prin vaccinare și screening periodic. Susținem din acest motiv intensificarea eforturilor de prevenție prin vaccinare împotriva infecțiilor cu HPV, informarea corectă a părinților prin campanii precum aceasta, dar și un access facil și neîntrerupt la acest vaccin pentru toți adolescenții”, a declarat Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societății Române de Obstetrică și Ginecologie.

“M-am bucurat, alături de colegii mei, medici de familie, să văd anul trecut un număr mare de părinți care și-au vaccinat copiii. Sper ca prin susținerea autorităților pentru eliminarea barierelor birocratice din programul de vaccinare să menținem această tendință ascendentă de încredere a părinților în vaccin și să recuperăm decalajele față de țări precum Marea Britanie sau Suedia care au redus semnificativ incidența leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin la generațiile vaccinate și ulterior față de țări precum Australia, care vrea să declare acest tip de cancer eliminat în următorii 20 de ani”, a  declarat Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Demersuri globale pentru accelerarea eliminării cancerelor cauzate de infecția cu HPV

Campania de informare lansată de MSD România vine în contextul în care cancerul de col uterin este o problemă de sănătate publică ce nu poate fi neglijată în România, cu atât mai mult cu cât țările în care vaccinarea este mai răspândită încep deja să culeagă beneficiile, atât umane, cât și materiale, ale unei astfel de intervenții de sănătate publică.  Cancerul de col uterin este  subiectul a numeroase măsuri de politică publică și planuri de acțiune la nivel internațional, inclusiv Planul european de combatere a cancerului lansat de Comisia Europeană în luna februarie a acestui an sau Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin lansată de Organizația Mondială a Sănătății în luna noiembrie a anului trecut.  Pentru a preveni cancerele cauzate de infecțiile persistente cu HPV, obiectivul Planului european de combatere a cancerului este de a stimula vaccinarea a cel puțin 90% din populația țintă de fete a UE și de a crește semnificativ vaccinarea băieților până în 2030.[1]

Eliminarea cancerului de col uterin este o preocupare majoră și la nivel global, dar si un obiectiv realizabil. Astfel, pe 17 noiembrie 2020, Organizația Mondiala a Sănătății (OMS) a lansat Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, printr-o rezoluție adoptată de 194 de țări. Strategia are ca obiectiv  ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite 3 ținte esențiale: 90% din fetițe să fie vaccinate împotriva virusului papilloma uman (HPV) până la împlinirea vârstei de 15 ani, 70% din femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant de două ori în intervalul de vârstă 35-45 ani și 90% din femeile depistate cu un test pozitiv să aibă  acces la tratamentul leziunilor pre canceroase și al celor maligne. 

Impactul programelor ample de vaccinare împotriva HPV

Vaccinarea anti-HPV oferă protecție împotriva formelor invazive de cancer cauzate de infecția cu HPV.[1] Impactul programelor naționale de vaccinare anti-HPV asupra incidenței cancerelor cauzate de HPV este clar demonstrat și semnificativ în mai multe țări ale lumii, țările cu intervenții coerente de vaccinare fiind în situația de a aduna roadele eforturilor de a-și proteja populația de efectele infecției cu acest virus.

Astfel, un studiu realizat în 2020 în Suedia a relevat că riscul de a dezvolta cancer cervical invaziv a fost mai mic cu 53% atunci când vaccinarea împotriva HPV a fost efectuată între vârstele 17 și 30 de ani și mai mic cu 88% dacă vaccinarea împotriva HPV a fost începută înainte de vârsta de 17 ani.[2] Acest studiu demonstrează prin date din viața reală că vaccinarea anti-HPV este direct asociată cu un risc semnificativ mai mic de apariție a cancerului cervical invaziv, mai ales atunci când vaccinul este administrat adolescenților și adulților tineri.

De asemenea, un studiu amplu derulat în Scoția a arătat că, prin comparație cu femeile nevaccinate născute în anul 1988, femeile vaccinate născute în 1995 și 1996 au un risc cu 80-90% mai mic de a dezvolta leziuni canceroase și leziuni precanceroase ce pot evolua către forme mai mult sau mai putin avansate de cancer de col uterin.[3]

O eficacitate de 100% a vaccinului fost demonstrată de un studiu derulat pe parcursul a 12 ani în țările nordice. Niciun caz de displazie cervicală severă cauzată de tulpinile HPV 16 și 18 nu a fost identificat într-un eșantion larg de femei vaccinate.[4] S-a observat si reducerea semnificativă a incidenței cazurilor de veruci genitale în urma vaccinării anti-HPV.[5]

Extinzând analiza în afara teritoriului Uniunii Europene, Australia reprezintă un exemplu de referință în termeni de bune practici în controlul cancerelor cauzate de infecția cu HPV. Este una din primele țări care a implementat (încă din 2007) un program public de vaccinare anti-HPV dedicat fetelor și tinerelor femei și este prima țară care a asigurat și pentru băieți accesul gratuit la vaccinare anti-HPV. Includerea băieților în program a fost considerată vitală din motive de echitate, având în vedere povara substanțială a bolilor cauzate de HPV si în rândul bărbaților. Datorită ratelor de vaccinare ce urmează o tendință ascendentă, Australia este prima țară din lume care a anunțat că urmeaza să elimine complet îmbolnavirile prin cancer de col uterin în următorii 20 de ani.

Despre MSD

De peste un secol, MSD descoperă pentru viață, dezvoltând medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-și misiunea de a salva și îmbunătăți vieți. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare.  Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și animalele – incluzând aici cancerul și bolile infecțioase, precum HIV, Ebola și tot mai mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informații, accesați www.msd.com.


[1] Tapio Luostarinen, Dan Apter3, Joakim Dillner2, Tiina Eriksson4, Katja Harjula, Kari Natunen4, Jorma Paavonen5,

Eero Pukkala, Matti Lehtinen, „Vaccination protects against invasive HPV-associated cancers” – International Journal of cancer, 2017

[2] Lei J, Ploner A, Elfström KM, et al. HPV vaccination and the risk of invasive cervical cancer. New England Journal of Medicine. 2020;383(14):1340-1348.

[3] Palmer T, Wallace L, Pollock KG, et al. Prevalence of cervical disease at age 20 after immunisation with bivalent HPV vaccine at age 12-13 in Scotland: retrospective population study BMJ 2019; 365:l1161. doi: 10.1136/bmj.l1161.

[4] Kjaer SK, Nygård M, Sundström K, et al. Final analysis of a 14-year long-term follow-up study of the effectiveness and immunogenicity of the quadrivalent human papillomavirus vaccine in women from four nordic countries. EClinicalMedicine 2020;23:100401. doi: 10.1016/j.eclinm.2020.100401.

[5] Wangu Z, Hsu KK. Impact of HPV vaccination on anogenital warts and respiratory papillomatosis. Human Vaccines and Immunotherapeutics. 2016;12(6):1357-62. doi: 10.1080/21645515.2016.1172754.