Tulburările de personalitate

0
607

Material realizat de Simona Nuță- psiholog

Personalitatea unui om este compusă din modul său de a simți, gândi și acționa. Acest mod de a fi este influențat de mediul înconjurător, de experiențele de viață avute și de caracteristici moștenite genetic. Personalitatea unui om rămâne, de obicei, neschimbată pe parcursul vieții, existând însă și excepții. Tulburările de personalitate încep în anii adolescenței sau la începutul vârstei adulte, dar un diagnostic se acordă atunci când există un tipar persistent de trăiri interioare sau de comportament care deviază substanțial de la normele culturale. Acest tipar se manifestă fie în plan cognitiv- afectiv, fie vizează controlul impulsurilor ori relațiile cu ceilalți oameni. Majoritatea persoanelor care trec prin aceste tulburări au șanse să caute ajutor dacă sunt îndemnate de familie sau prieteni. Totodată, multe din ele caută ajutor mai degrabă pentru depresie, fiind și ăsta un prim pas înainte. Psihoterapia ajută și în cazul adulților, unde se poate interveni și cu un tratament medicamentos dacă apar probleme ca depresia sau anxietatea ori dacă acțiunile persoanei în cauză au efecte grave asupra celor din jur.

Ziarul Sănătatea- Din ce cauze apar?

Simona Nuță- psiholog/ Tulburările de personalitate apar atunci când trăsăturile de personalitate devin foarte inflexibile, dezadaptative şi generează dizabilitate şi distres. Cauzele tulburărilor de personalitate sunt/ dinamica și mediul familial din copilărie – instabil, abuziv, haotic, distant, lipsit de afecțiune și acceptare; materialul genetic, moștenit de la părinți, joacă un rol important în dezvoltarea tulburărilor de personalitate. S-a observat că aceste tulburări psihice apar mai frecvent la persoane care au în familie părinți cu tulburări psihice; lipsa unui atașament securizant cu mama în copilărie; experiențe traumatice; o boală incurabilă.
Ziarul Sănătatea: Cum poți ajuta o persoană care suferă de o tulburare de personalitate?

Simona Nuță- psiholog/ Să vă așteptați și pregătiți pentru tot felul de exagerări și dramatizări, să îi lăsați din când în când să se manifeste, stabilind unele limite clare, să arătați interes ori de câte ori are un comportament „normal”,să vă păstrați calmul chiar şi atunci când este dificil să faceți asta; o atitudine deschisă si blândă este esențială,să fiți pregătiți, ca pentru ei, să treceți de la statutul de erou la cel de infam, și invers, să nu vă lăsați prea tare impresionați de tentativele de seducție sau transfer, păstrând o distanță confortabilă,să nu îi criticați, judecați și să nu vă amuzați pe seama lor, să îi ajutați în a- și menține tratamentul. Conform DSM-5 (cea mai recentă ediție a Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), o tulburare de personalitate este modalitatea de a gândi, simți și comporta în moduri care deviază de la standardele culturale și sociale, cauzează disconfort și probleme în funcționarea de zi cu zi și este de durată. Astfel, trebuie să înțelegem că pentru a fi luat în considerare ca tulburare de personalitate, acest disconfort trebuie să dureze de ceva timp (să fie unul cronic, să aibă un istoric) și să aibă o constanță în manifestare (să afecteze toate planurile vieții unui om). Prima intervenție în cazul persoanelor diagnosticate cu o tulburare de personalitate este cea psihoterapeutică, cea de administrare de medicamente fiind secundară. Însă intervenția este deosebit de importantă – în primul rând, pentru că aceste tulburări nu trec de la sine, iar în al doilea rând pentru că, netratate, simptomele se pot prelungi ani de zile. Deoarece aceste tulburări sunt asociate cu probabilități ridicate de dizabilitate socială și ocupațională – cu referire la rolurile jucate în aceste situații și la calitatea funcționării – în cadrul ședințelor de psihoterapie se abordează specific dificultățile întâmpinate. Pe lângă psihoterapia individuală, psihoterapia de familie oferă sprijin și psihoeducație familiilor care au un membru al familiei diagnosticat cu o TP, la fel și psihoterapia de grup.