Este cea mai frecventa tumora benigna hiperfunctionala hipofizara ce ia nastere din celulele lactotrofe si secreta prolactina. Hiperprolactinemia duce la numeroase simptome, cauzate de reducerea nivelului de estradiol la femeie si reducerea nivelului de testosteron la barbati, simptome precum: tulburari de ciclu menstrual, infertilitate, aparitia lactatiei in afara sarcinii la femei si tulburari de libido si disfunctie erectila la barbati. Hiperprolactinemia poate fi de origine tumorala (prolactinom) sau reactiva-indusa de diversi stimuli.
Alte cauze de hiperprolactinemie, exceptand prolactinomul sunt:
– fiziologice: somn, stres, activitate fizica intensa, sarcina, stimularea mamara prelungita, act sexual;
– unele medicamente:
- antihipertensive (metildopa, rezerpina, verapamil)
- estrogenii (anticonceptionalele)
- anticonvulsionantele (neuroleptice, medicatia psihotropa, antidepresivele)
- unele anestezice
- metoclopramidul
Unele afectiuni patologice pot prezenta valori crescute ale prolactinei si anume: hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice, insuficienta renala cronica, ciroza hepatica, leziuni traumatice ale peretelui toracic, etc.
Prolactinoamele apar sporadic de cele mai multe ori, dar se pot intalni si la 20 la suta din pacientii cu neoplazie endocrina multipla de tip 1. In functie de dimensiune, prolactinoamele se impart in 2 categorii: microprolactinoame (tumori mai mici de 1 cm) si macroprolactinoame (tumori mai mari de 1cm)
SIMPTOME
Simptomele prolactinomului variaza in functie de varsta, sex, durata hiperprolactinemiei si momentul aparitiei hiperprolactinemiei prolactinemie.
In functie de momentul aparitiei hiperprolactinemiei pot aparea:
– pubertate intarziata -la adolescenti
– tulburari de ciclu menstrual, amenoree (absenta menstrutiei), infertilitate, aparitia lactatiei in afara perioadei de sarcina (galactoreea) -la femeia matura
– scaderea libidoului, infetilitate, disfunctie erectile (impotenta la barbati) cresterea in dimensiune a sanilor (ginecomastie), absenta sau reducerea pilozitatii corporale si faciale -la barbati.
Mai frecvent barbatii sunt depistati cu macroprolactinoame si pe linga simptomele hipogonadismului (scaderea libidoului, disfunctie erectila) apar si simptomele sindromului tumoral hipofizar (dureri de cap si tulburari de vedere).
Diagnosticul prolactinomului:
Diagnosticul prolactinomului se pune pe clinica hiperprolactinemiei adica pe simptomatologie (tulb. de ciclu menstrual galactoree, amenoreela femei si scaderea libidoului, ginecomastie, disfunctie erectila la barbati) si pe o valoare crescuta a prolactinei serice, recoltata dimineata, la cel putin o ora dupa somn sau la minim o ora dupa masa. Valorile normale ale prolactinei sunt sub 25 ug/L la femei si sub 20 ug/L la barbati.
O valoare peste 100-150 ug/L a prolactinei serice sugereaza existenta unui prolactinom, desi nu este obligatoriu fiindca microprolactinoamele pot fi prezente si la valori mai mici ale prolactinei. Valorile crescute ale prolactinei asociate cu simptomatologia sugestiva si evidentierea imagistica (CT/RMN hipofizar cu substanta de contrast) a unui nodul tumoral hipofizar pun diagnosticul de prolactinom.
Tratamentul prolactinomului
MIJLOACE TERAPEUTICE:
- Tratamentul medicamentos: cu agonisti dopaminergici de tipul bromocriptinei si cabergolinei.
- Tratamentul chirurgical
- Radioterapia hipofizara
- Agonistii dopaminergici sunt medicamentele de prima intentie folosite la majoritatea pacientilor cu prolactinoame.
Tratamentul este initiat in doze mici, se administreaza dupa masa si este crescut progresiv pana la doza optima. El nu este lipsit de efecte adverse precum: greata, varsaturile, durerile abdominale, hipotensiune, congestie nazala, dar din fericire ele sunt rare si foarte rar trebuie oprita medicatia. Cabergolina are efecte secundare mai putine fata de bromocriptina, dar bromocriptina este de preferat la pacientii care necesita terapie indelungata.
Tratamentul chirurgical:este indicat la pacientii care prezinta rezistenta la tratament (atunci cand sub terapia cu agonisti dopaminergici , valorile prolactinei nu scad si nici volumul tumoral nu se reduce) la cei cu intoleranta la tratament,la cei cu macroprolactinom chistic sau la cei cu apoplexie hipofizara.
Exista 2 tipuri de interventii chirurgicale:
- hipofizectomia transfenoidala endoscopica -riscul de complicatii este mai scazut
- indepartarea tumorii prin cavitatea nazala
*chirurgia transcraniana sau craniotomia -este indicata cand tumora are dimensiuni mari si face compresie pe tesuturile invecinate. Rata succesului in cazul microprolactinoamelor este de aproximativ 75%, dar pote fi si mai crescuta daca dimensiunea tumorii este sub 1 cm si durata amenoreei este sub 2 ani, rata succesului in cazul macroprolactinoamelor este de aproximativ 50%.
Radioterapia hipofizara supravoltata (stereotaxica, gammaknife) este indicata pacientilor care prezinta rezistenta la tratamentul medicamentos si la care chirurgia nu a dus la vindecare.
In absenta tratamentului, prolactinomul duce la complicatii:
- sindromul optochiasmatic si insuficienta hipofizara daca adenomul are dimensiuni mari
- complicatii date de hiperprolactinemie: infertilitate,osteoporoza etc.
Prognosticul prolactinoamelor este bun in general, daca vorbim despre microprolactinoame. In cazul prolactinoamelor prognosticul depinde de:
- persistenta disfunctiei gonadice
- persistenta defectelor de camp vizual
- aparitia si severitatea insuficientei hipofizare.
