Ce trebuie să știi despre steatoza hepatică sau ficatul gras. Interviu realizat cu doctor Florina Tonca, medic gastroenterolog – Centrul medical HitMed Craiova

0
1438

Alina Trană: Doamna doctor, spuneți-ne când apare steatoza hepatică sau ficatul gras?

Dr. Florina Tonca: Steatoza apare atunci când celulele hepatice, numite hepatocite, se încarcă cu grăsime în exces. Este normal să existe un nivel mic de grăsime în ficat, însă dacă grăsimea reprezintă peste 5%-10% din ficat înseamnă că suferi de ficat gras.

A. T.: De câte feluri este steatoza?

Dr. Florina Tonca:  Steatoza hepatică este de două feluri, în funcție de posibilele cauze:

  •  Steatoza hepatică alcoolică – este determinată de consumul zilnic, exagerat de alcool (peste 20 gr. alcool pur pe zi în cazul femeilor, respectiv 30 gr. alcool pur pe zi în cazul barbatilor);
  • Steatoza hepatică non-alcoolică – ce apare în contextul diabetului zaharat sau toleranței alterate la glucoză orală, dislipidemiei, infecțiilor virale cronice precum infecția cu virus hepatitic B sau C, sau infecția cu HIV, unor boli metabolice (ex: boala Wilson), administrării unor medicamente, sarcină.

A. T.: Cum se manifesta steatoza hepatica?

Dr. Florina Tonca:  Cei mai mulți pacienți sunt asimptomatici, adică nu prezintă simptome specifice. Există, însă și pacienți care pot acuza următoarele simptome:
• O senzație de plenitudine în partea dreaptă a abdomenului;
• Durere abdominală;
• Pierderea poftei de mâncare sau pierderea în greutate;
• Greață;
• Slăbiciune;
• Oboseală extremă.

A. T.:  Cum se depistează steatoza hepatică?

Dr. Florina Tonca:  Steatoza hepatică se depistează prin realizarea următoarelor investigații:
• Anamneză (discuția cu pacientul) și examenul clinic obiectiv al pacientului – acestea pot furniza informații despre istoricul medical al pacientului (pacient diabetic, dislipidemic, cunoscut cu hepatită postnecrotică cu virus hepatitic C sau B, boala Wilson, istoric de sarcină în cazul femeilor) precum și stabilirea stării de nutriție prin calcularea indicelui de masă corporală (IMC) și a circumferintei abdominale, mărirea dimensiunilor ficatului la palparea abdomenului;
• Teste de laborator – analizele de laborator pot evidenția: modificarea transaminazelor, glicemiei, bilirubinei, fosfatazei alcaline, gamaglutamiltranspeptidazei, profilului lipidic;
• Examene imagistice, precum ecografia abdominală – aceste investigații pot cuantifica mărimea ficatului și structura sa ecografică modificată de depunearea în țesutul hepatic a grăsimilor, care se însoțește uneori și de splenomegalie. De asemenea, cu ajutorul acestor examene se stabileste și gradul de fibroză hepatică.

A. T.:  De ce tratament avem nevoie ?
Dr. Florina Tonca:  Tratamentul steatozei hepatice se adresează în primul rând cauzei sale
Nu există un singur tratament pentru steatoza hepatică. De cele mai multe ori, nu este necesar niciun tratament, ci doar de realizarea unor schimbări în stilul de viață. În cazul în care tratamentul este necesar, acesta va depinde de cauza steatozei hepatice. Medicul internist, medicul gastroenterolog sau nuriționist îți poate recomanda să urmezi o dietă, deoarece pierderea în greutate poate reduce cantitatea de grăsime din ficat.

A. T.:  Cât de periculoasă este steatoza hepatică?

Dr. Florina Tonca:  Prin distrugerea celulelor hepatice în care s-a acumulat grasime în exces, steatoza hepatică poate evolua în timp către inflamație, necroză și regenerare nodulară, fenomene care distorsionează arhitectura normală a ficatului și perturbă funcția acestuia. Se poate ajunge inclusiv la ciroză hepatică sau chiar carcinom hepatic, mai ales în cazurile în care boala este cauzată de infecția cu virus hepatitic C sau B sau/și de consumul de alcool.