Articol realizat de psihologul Simona Nuță
Asemenea mâncatului emoțional, shoppingul compulsiv intră în categoria acțiunilor de combatere a emoțiilor mai puțin confortabile, a acțiunilor care ne afectează sănătatea emoțională, iar dintr-un anumit punct – și relațiile pe care le avem cu cei din jur. Mai mult, shoppingul compulsiv are inclusiv repercusiuni financiare, fiind adesea asociat cu o gestionare deficitară a banilor. Persoanelor care fac shopping compulsiv le este dificil să aibă economii financiare, ba chiar acestea pot ajunge să se împrumute, pentru a-și satisface nevoile de a face cumpărături: dar, de fapt, pentru a încerca să umple un gol emoțional.
Nevoile emoționale ne modelează comportamentele, iar când nu suntem în contact cu emoțiile noastre, când fugim de cele care produc disconfort, așa cum sunt frica și furia, ne găsim refugiul în acțiuni care, pe termen lung, ne afectează și mai mult. Despre legătura dintre nevoi emoționale și comportamente am povestit și cu alte ocazii. De pildă, în articolul dedicat mâncatului pe fond emoțional am explicat cum acesta este, în esență, o formă prin care fugim de conectarea reală la propriile emoții.
Cum putem gestiona shoppingul compulsiv?
Conștientizarea, primul pas către schimbare.
Așa cum am spus, primul pas este conștientizarea. Este important să înțelegem că obiceiul de a cumpăra, în situații inconfortabile din viață (un eșec, un conflict etc.), lucruri de care nu avem nevoie este o formă de a tot amâna sau anula întâlnirea cu propriile nevoi emoționale.
Pe moment, pare și chiar este mai simplu să fugim de adevărata întâlnire cu noi înșine, chiar dacă simțim vină la finalul sesiunilor de shopping. Totuși, cu cât amânăm mai mult conectarea la propriile nevoi emoționale, cu atât sănătatea noastră emoțională va avea mai mult de suferit. De altfel, shoppingul compulsiv poate fi asociat cu depresia, anxietatea, situații în care este indicat să apelăm la ajutorul unui psihoterapeut.
De asemenea, și activitatea fizică ne poate ajuta să gestionăm stresul și să facem față mai ușor momentelor sau perioadelor dificile, în care tentația de a porni într-un nou maraton de cumpărături crește semnificativ.
Ca în multe alte situații, echilibrul este esențial. Gestionarea sau prevenirea shoppingului compulsiv nu înseamnă să renunțăm la cumpărături, nu înseamnă să nu ne mai cumpărăm lucruri de care avem nevoie sau pe care ni le dorim. Nu înseamnă să nu ne construim, de pildă, o garderobă cu piese pe care le purtăm de fiecare dată cu bucurie.
Înseamnă, însă, să facem cumpărături conștiente. Și, mai ales, să avem grijă de sănătatea noastră emoțională.
