Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conţinut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă, ne- a declarat dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist în nutriție și diabet. Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educaţie nutriţională a părinţilor şi copiilor, gradul ridicat de urbanizare şi digitalizare, precum şi marketingul agresiv la anumite produse alimentare şi băuturi nesănătoase. Un alt factor care contribuie la această problemă este credinţa populară că un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să îşi hrănească excesiv copiii. La fel ca în cazul oricărei afecţiuni medicale, prevenirea obezităţii este mult mai uşoară decât tratarea sa. Alegerea alimentelor sănătoase este esenţială în etapele de sugar şi copil mici, deoarece formarea preferinţelor culinare are loc timpuriu. Pe lângă dieta echilibrată, specialiştii recomandă odihnă suficientă, limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor şi practicarea regulată a activităţilor fizice (minim o oră zilnic). Diagnosticul de obezitate este pus de către medic, în urma anamnezei şi a unui examen fizic complet.
Sedentarismul: Activitatea fizică joacă un rol important în menținerea unei greutăți sănătoase. În era tehnologiei, copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, ceea ce duce la un stil de viață sedentar. Lipsa exercițiilor fizice, în combinație cu un aport caloric ridicat, cresc riscul de obezitate.
Somnul inadecvat: Studiile arată că un somn insuficient sau de proastă calitate poate contribui la creșterea în greutate. Un program neregulat de somn afectează metabolismul și poate stimula pofta de mâncare, ducând la un aport caloric crescut.
Factori psihologici: Stresul, plictiseala sau emoțiile negative pot determina copilul să mănânce mai mult sau să aleagă alimente nesănătoase. Mâncatul emoțional poate necesita o abordare specială.
Probleme socio-economice: Familiile cu venituri limitate se pot confrunta cu dificultăți în a oferi copiilor o dietă echilibrată. Alimentele nesănătoase sunt adesea mai accesibile și mai convenabile decât opțiunile sănătoase.
Alte cauze medicale: Anumite afecțiuni medicale, precum sindromul Down sau problemele hormonale (e.g. afecțiuni ale tiroidei, sindromul ovarului polichistic), pot contribui la obezitate.
Complicațiile obezității: Obezitatea la copii poate duce la o serie de complicații de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2. Acesta afectează modul în care corpul folosește glucoza. Colesterol și tensiune arterială crescute: Un regim alimentar neadecvat, pe termen lung, poate duce la probleme cardiace serioase. Afecțiuni ale articulațiilor: Greutatea în plus pune presiune suplimentară asupra articulațiilor, cauzând dureri și crescând riscul de accidentări. Probleme respiratorii: Copiii supraponderali dezvoltă mai des astm sau apnee în timpul somnului. Boala hepatică non-alcoolică: Depunerile de grăsimi în ficat pot cauza leziuni serioase și probleme grave de sănătate. Rezistență la insulină și hipertrigliceridemie, probleme hormonale: Dezechilibre menstruale, sindromul ovarului polichistic
Alte complicații: Gută, ginecomastie, cancer colorectal
Pe lângă problemele de sănătate fizică, obezitatea poate avea un impact profund asupra stării emoționale și psihologice ale micuțului. Copiii obezi sunt adesea hărțuiți și batjocoriți și pot dezvolta probleme de stimă de sine, anxietate și depresie.
