Majoritatea fumătorilor știu că țigările dăunează, dar puțini își dau seama cât de devreme încep schimbările în organism și câte sisteme sunt afectate. Primele reacții apar deja la câteva minute după aprinderea țigării, altele se acumulează de-a lungul anilor, iar cele mai grave boli se manifestă, de obicei, după decenii. Mai jos, ordonăm efectele fumatului în funcție de momentul apariției, indicăm grupurile deosebit de expuse și demontăm miturile populare.
Ce se întâmplă în organism după o singură țigară?
Efectele pe termen scurt sunt adesea minimalizate, deoarece dispar după câteva zeci de minute. Repetate de mai multe ori pe zi, ele creează, însă, o suprasolicitare constantă. Imediat după fumarea unei țigări:
- inima accelerează cu câteva până la peste zece bătăi pe minut,
- tensiunea arterială crește, iar vasele de sânge din mâini și picioare se contractă,
- monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină și reduce cantitatea de oxigen care ajunge la mușchi și la creier,
- cilii din căile respiratorii nu mai elimină eficient impuritățile pentru o anumită perioadă.
O prezentare extinsă a mecanismelor dependenței și a consecințelor pentru întregul organism se regăsește în articolul Care sunt efectele nocive ale consumului de tutun? https://sanatateclara.ro/blog/nicotinismul-mecanisme-simptome-tratament-si-impactul-dependentei-de-nicotina-asupra-organismului/
Efecte care se acumulează de-a lungul anilor
Înainte de apariția unui diagnostic grav, majoritatea fumătorilor resimt simptome ușor de atribuit altor cauze. Printre cele mai frecvente se numără:
- Tusea cronică și expectorația, mai ales dimineața, semn al inflamației bronhiilor.
- Scăderea capacității fizice, resimțită la urcatul scărilor sau la alergare.
- Infecții respiratorii mai frecvente, inclusiv bronșite și pneumonii cu evoluție mai severă.
- Modificări în cavitatea bucală: colorarea dinților, respirație urât mirositoare, afecțiuni gingivale și parodontale.
- Diminuarea mirosului și a gustului, care revin de obicei după câteva săptămâni de abstinență.
- Îmbătrânirea mai rapidă a pielii, ca urmare a irigării sanguine deficitare și a degradării colagenului.
Boli care se manifestă după ani
Cele mai grave consecințe ale fumatului au nevoie de timp pentru a se dezvolta. Potrivit datelor Centrelor americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), fumătorii au, în comparație cu nefumătorii, un risc mai mare de a dezvolta anumite boli:
Boala
Creșterea estimată a riscului la fumători
Cancer pulmonar
Risc de 15–30 de ori mai mare
Boală coronariană
Risc de 2–4 ori mai mare
Accident vascular cerebral
Risc de 2–4 ori mai mare
Diabet de tip 2
Risc cu 30–40% mai mare
În plus, fumatul este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Această afecțiune evoluează mult timp în mod silențios, iar dispneea apare abia atunci când o parte importantă a țesutului pulmonar este deja afectată ireversibil.
Ce înseamnă pachete- an?
Medicii evaluează expunerea cumulată la fum calculând numărul de pachete- an. Un pachet-an înseamnă fumarea unui pachet (20 de țigări) pe zi timp de un an. De exemplu, o persoană care timp de 30 de ani a fumat 10 țigări pe zi are un istoric de 15 pachete-an. Acest indicator are o importanță practică. Recomandările americane USPSTF prevăd tomografia computerizată pulmonară anuală cu doză redusă pentru persoanele cu vârsta de 50–80 de ani, cu un istoric de cel puțin 20 de pachete-an, care fumează în prezent sau au renunțat la fumat în ultimii 15 ani. Programe similare de depistare precoce a cancerului pulmonar există și în unele țări europene.
Cine este expus în mod deosebit?
Femeile
La femei, fumatul este asociat, printre altele, cu:
- un risc mai mare de cancer de col uterin,
- menopauză mai timpurie și pierderea mai rapidă a masei osoase,
- complicații ale sarcinii, precum nașterea prematură sau greutatea mică la naștere a copilului,
- un risc semnificativ mai mare de tromboză la femeile de peste 35 de ani care folosesc contracepție hormonală.
Bărbații
La bărbați, afectarea vaselor de sânge mici favorizează disfuncția erectilă. Fumatul înrăutățește și calitatea spermei, ceea ce poate îngreuna conceperea unui copil.
Adolescenții
Organismul unui tânăr dezvoltă dependența mai repede, iar fumatul început devreme înseamnă o expunere totală la fum mai îndelungată. Cu cât vârsta debutului este mai mică, cu atât renunțarea devine mai dificilă ulterior. Cele mai frecvente mituri despre fumat
Mitul 1: „Câteva țigări pe zi nu fac rău” O meta-analiză publicată în „BMJ” în 2018 a arătat că persoanele care fumează o singură țigară pe zi au aproximativ jumătate din riscul suplimentar de boală coronariană observat la fumătorii a 20 de țigări. În cazul inimii, nu există un nivel sigur de fumat.
Mitul 2: „Țigările light sunt mai blânde” Fumătorii acestor țigări inhalează inconștient mai adânc, mai des și mai mult timp, pentru a furniza organismului doza de nicotină așteptată. Ca urmare, absorb cantități comparabile de toxine. În Uniunea Europeană, mențiuni precum „light” sau „mild” sunt interzise pe ambalaje tocmai pentru că induceau în eroare.
Mitul 3: „Țigara mă ajută să mă relaxez” Senzația de ușurare după aprinderea țigării provine, în principal, din satisfacerea poftei de nicotină, care apare între țigări. O revizuire Cochrane din 2021 arată că renunțarea la fumat este asociată cu niveluri mai scăzute de anxietate, depresie și stres, comparativ cu continuarea fumatului.
Mitul 4: „După atâția ani, nu mai are rost să renunț” Organismul începe să se refacă indiferent de cât timp a fumat cineva. Riscul de boli cardiace scade treptat, iar la persoanele cu BPOC abandonarea țigărilor încetinește pierderea funcției pulmonare.
Cum pot fi limitate efectele negative încă de azi?
Cea mai eficientă metodă este renunțarea completă la fumat. Șansele de reușită cresc prin: - discuția cu medicul de familie și alegerea farmacoterapiei potrivite,
- apelarea la centrele de tratament al dependențelor sau la liniile telefonice de sprijin,
- evitarea situațiilor care până acum erau asociate cu aprinderea unei țigări,
- informarea celor apropiați despre decizia luată și solicitarea sprijinului lor.
Persoanele care fumează de mult timp ar trebui, în plus, să efectueze periodic investigații preventive, precum spirometria, măsurarea tensiunii arteriale sau screeningul pentru cancerul pulmonar.
Rezumat
Efectele nocive ale fumatului apar pe trei niveluri: imediat, pe parcursul anilor și pe termen lung. Reacțiile de scurtă durată ale sistemului circulator se transformă în timp în simptome cronice, iar acestea în boli oncologice, cardiovasculare și pulmonare. Niciun număr de țigări nu este complet sigur, însă renunțarea la tutun în orice etapă a vieții aduce beneficii concrete pentru sănătate.
Întrebări frecvente
După cât timp începe fumatul să dăuneze?
Primele reacții ale sistemului circulator și respirator apar deja după o singură țigară. Simptomele cronice se dezvoltă de obicei în câțiva ani, iar cancerele după peste zece ani sau chiar după câteva decenii.
Este sigur fumatul ocazional?
Nu. Chiar și o singură țigară pe zi crește semnificativ riscul de boală coronariană și accident vascular cerebral.
Cum se calculează numărul de pachete-an?
Este suficient să înmulțiți numărul de pachete fumate zilnic cu numărul de ani de fumat. Exemplu: două pachete pe zi timp de un deceniu înseamnă 20 de pachete-an.
