„ Din experiență vă pot spune că un consultant, cel puțin în domeniul/domeniile în care m-am ”intersectat” eu cu astfel de ”experți” (de fapt formularea care ar reprezenta purul adevăr ar fi ”domeniile în care am pățit-o eu cu astfel de experți„..) nu au, la ”o adică” aproape nici o răspundere, nici juridică, nici patrimonială… Dacă e bine și proiectul are succes este exclusiv meritul lor (”bă, dacă nu te învățam eu mureai prost!”), dacă ies ”prost” unele părți ale proiectului este exclusiv greșeala ta (”bă, eu așa am crezut că e bine dar tu de ce ai fost prost și ai semnat?”). Credeți-mă că știu ce spun, am avut niște experiențe complet nefericite pe acest subiect; eu am plătit, consultantul a încasat, eu am semnat, Domnul fie lăudat… Nu despre asta (despre experiența mea adică, care poate fi una mai ”deosebită”, ce să fac, așa sunt eu, nu am avut noroc de când mă știu…) voiam să scriu aici despre diferența dintre ”consultație” și ”consultanță” dintr-o perspectivă mai personală să zicem, prin prisma profesiei mele de medic.
În acest moment, în frumoasa noastră țară, Casa de Asigurări de Sănătate acordă un tarif de circa 40 de lei (!) pentru o consultație la un pacient, consultație ”prestată” de un medic primar. Ca să fim clari de la început, titlul de ”medic primar” este maximul, ultima și cea mai înaltă treaptă de calificare a unui medic (începem ca medic rezident după terminarea facultății, apoi medic specialist și mai apoi, după un anumit număr de ani de profesat și după un examen, si nu unul ușor, devenim ”medic primar”). Nu vorbesc aici despre titluri și grade academice (de la asistent universitar la profesor universitar) pentru că asta e o altă poveste, mă refer la medicii ”rețeliști”, adică mare majoritatea a celor care asigură sănătatea populației din România! Și vorbesc despre ce se decontează de către CAS (adică bani publici) și nu despre tarifele unor consultații în unități medicale private ale acelorași medici primari care pot fi mai mari, doar că acolo discutăm despre cerere și ofertă, despre performanța și excelența acestor colegi medici etc.
Tot în acest moment, tot în frumoasa noastră țară, CAS decontează (în funcție de specialitate), un număr maxim de consultații pe zi! Acest număr maxim de consultații este pur orientativ în sensul că sunt puțini, foarte puțini, medicii care pot în doar 15 minute (timpul mediu de consultație agreat de CAS), să consulte pacientul, să concretizeze un diagnostic, să elaboreze un plan de investigații și de tratament, să prescrie o rețetă, să elibereze, la nevoie, un concediu medical, o trimitere la RMN, CT etc. Trebuie amintit aici că, din acest ”decont” lunar de la CAS, medicul asigură și un salariu de asistent medical cu ”dările” la stat, o cotă parte din amortizarea spațului în care își desfășoară activitatea (și, atenție, aici discutăm nu doar de cabinetul medical propriu-zis ci și de sala de tratament, sala de așteptare, grupuri sanitare etc.!), consumul de electricitate și căldură etc. Aveți astfel, în ansamblu, mecanismul prin care un medic primar câștigă, lunar, undeva la 1800-2000 EUR lunar, în cel mai bun caz.
Citesc în presă de câteva zile că, în PNRR, un consultant este plătit cu o sumă (decontată de stat, la fel ca în cazul medicilor, pentru că vorbim despre bani publici!) care variază între … 693 euro și 2000 EUR pe zi, adică… 14550 – 42000 EUR lunar! Diferența este, trebuie să recunoașteți, extrem de mare! Adică de vreo 10 – 20 ori mai mult; adică, de fapt, de vreo 25-30 de ori mai mult ca în ”viața reală”, cea în care un medic primar consultă maximum 12-15 pacienți pe zi pentru că trebuie să acorde atenție maximă fiecăruia, ori asta înseamnă un decont mai mic de la CAS.
O fi mult? O fi puțin? O fi bine? O fi rău? O fi calificarea unui ”consultant” mult mai importantă, mai greu de obținut, mai aducătoare de ”plus valoare” societății decât a unui medic? O fi mai stresantă, mai ”coronaro-fagă” meseria de consultant decât a unui medic? Îi tremură și unui consultant aceleași ”coronare” în activitatea lui cum e în cazul unui medic care ”răspunde” de viața unui om când prescrie un tratament? Are ”consultantul” de plătit un ”asistent de consultant”? Dacă în cazul unui medic este obligatorie încheierea unei polițe de asigurare de ”malpraxis” pentru desfășurarea activității, în cazul unui consultant este necesară o astfel de asigurare dacă ”sfaturile” date sfârșesc ”nefericit” ca să nu zic ”prost”? Cam cât de importantă este (întreb doar, poate este!) calificarea unui consultant în raport cu cea a unui medic? Ce îl ”recomandă” pentru un astfel de salariu? Cum, când și unde sunt organizate concursurile pentru ocuparea unui post de ”consultant” așa de bine plătit (pentru că, în cazul medicilor, aceste concursuri pentru ocuparea unui post sunt rare și foarte dificile)?
Nu pot să nu mă gândesc și cum un astfel de consultant, plătit la maximum (2000 de EUR pe zi) timp de două luni (adică 42 de zile lucrătoare) va câștiga 84.000 EUR; adică cam cât un mamograf de ultimă generație (la momentul de atunci) pentru care m-am chinuit să îl aduc într-un spital timp de un an și jumătate! Și pentru care a fost nevoie de sprijin ministerial! Și care mamograf a depistat, în câțiva ani, o mulțime de cazuri de cancere de sân în stadii incipiente. Și care mamograf a făcut ca o mulțime de femei să își continue viața, să aibă grijă de familie, de carieră…
P.S. Salariile medicilor de care vă povesteam anterior sunt așa acum pentru că, în urmă cu ceva timp, un Ministru al Muncii a avut curajul să facă o reformă a salariilor în domeniul medical! Poate că nu erau (sau erau…) ”consultanți” și înainte de creșterea salariilor medicilor de care vorbesc dar, credeți-mă, un medic câștiga anterior de vreo 50 de ori mai puțin pe zi (!) decât maximul agreat azi pentru un ”consultant” în PNRR.
Și atunci medicii plecau din țară.
Văd că azi, pentru astfel de sume, ”consultanții” vin în țară…”- dr. Lucrețiu Radu
