Spitalul Bunavestire le redă oamenilor puterea de a merge din nou

0
9185

Pe unul dintre paturile cu așternut alb, apretat, stă un bătrân care din când în când își mângâie un genunchi. E vineri. A plouat peste noapte, mă­runt. Pe colțul de geam ce a rămas neacoperit de perdea începe să se vadă soarele. Nea Ion Popescu e mulțumit. E a zecea zi de când s-a internat la Spitalul Bunavestire. Îmi povestește că atunci când a ajuns aici abia a urcat treptele până la primul etaj al clinicii. L-a ajutat o asistentă și bastonul cu care a venit de acasă. Sprijinul lui de câțiva ani încoace.

Nea Ion e fericit că la Spitalul Bunavestire s-a făcut bine

Vestea că de la Spitalul Bunavestire oamenii „se întorc ca noi” a ajuns și în localitatea sa din Gorj. Așa că nea Ion și-a făcut bagajul și a pornit spre Craiova. Are 85 de ani. Și îl supără „romantismul”, așa cum îi spune reumatismului, boala din cauza căreia uneori abia merge. A auzit că la Bunavestire se face tratament de tip balnear mai bine decât la băi și scăpă și de cheltuitul banilor în diverse staţiuni.

De când a fost internat în salonul 24 nu are impresia că e într-un spital, ci că stă la o pensiune unde mănâncă bine, i se vorbește frumos și i se redă sănătatea.

„Nici nu zici că ești la spital. Ai televizor în perete. Ai baie în cameră, lenjerie curată. E curățenie peste tot. Mâncarea e foarte bună și pentru cine are diabet sau alte probleme se face meniu separat. Asistentele și doctorii ne vorbesc mereu frumos, vin la pat și ne întreabă dacă avem nevoie de ceva. Totul e de nota zece”, spune nea Ion.

„De când am făcut tratament nu mă mai doare nimic”

Când a venit la Spitalul Bunavestire îl dureau toate oasele. Acum a lăsat bastonul de o parte. Coboară mereu în curtea spitalului fără nici un ajutor. Și simte că nu îl mai doare nimic.

„Cum am venit, m-am făcut bine. Aveam dureri la tălpi de nu puteam merge, toate oscioarele mă dureau. De când am făcut tratament nu mă mai doare nimic. Fac proceduri pentru „romatism”. Fac masaj, proceduri, laser, împachetări cu nămol. O să le spun la toți vecinii mei să vină și ei. Îți mai dă zece ani de viață tratamentul de aici”, spune fericit nea Nicu, în timp ce se pregătește să deschidă larg fereastra din salon.

Mai are două zile de internare la Bunavestire, apoi se întoarce fericit și sănătos la „domnișoara” lui de acasă.

Pacient: „Ni se vorbește frumos. E mai bine decât la băi”

În același salon mare și luminos e internat și nea Constantin. E al treilea an de când vine să se trateze la Bunavestire. Și e mulțumit. De fiecare dată s-a simțit bine tot anul după tratamentul primit aici. Nea Ion a venit din Filiași. Cel mai mult îi place că că se se simte respectat și protejat de asistentele și medicii de aici. În fiecare dimineață se trezește cu micul dejun. Apoi ia la rând sălile de tratament. Aici a scăpat de teama de spital.

Nea Constantin a scris o poezie în semn de mulțumire pentru spitalul Bunavestire

„Când mă gândeam la spital, îmi venea să mor. Am fost în mai multe spitale din țara asta. E mizerie. Ți se vorbește urat uneori. Aici e cu totul altceva. Ni se vorbește frumos. E mai bine decât la băi. Plătești o parte din pensie, dar pleci vindecat, simți că ești cu adevărat tratat”, îmi spune bătrânul.

Nea Ion e un bărbat scund și cu vocea caldă. Mereu e pus pe șotii. Și are talent la scris poezii îmi șoptește, nea Constantin, colegul lui de salon. După ce termină procedurile și tratamentul, bătrânii se retrag în salonul primitor, comentează ultimele știri apărute la televizor și se bucură de poeziille scrise și recitate de nea Ion. Nu apuc să îl rog să îmi citească și mie o poezie că bătrânul deja are carnețelul în mână. Așezat pe marginea patului începe să citească poezia pe care a scris-o în semn de mulțumire pentru că la Spitalul Bunavestire și-a recăpătat sănătatea.

„Iar acum la plecare
Vă mulțumesc foarte mult
Pentru asistența dată și tratamentul făcut
Am venit din depărtare
Cu dor mare la genunchi
Cu nămol și parafină
Acum nu mai am nimic
Cu vorba bună și blajină eu îmi iau la revedere
Și acum plec pe jos  (Nu puteam să mai merg când am venit aici, completează nea Ion)
Și de-o fi să mai mă-ntorc
Eu mă-ntorc în garanție la spitalul cel din loc
Am socotit că aici e cel mai bine pentru un bătrân ca mine”

 Nea Constantin are lacrimi în ochi. A scris poezia din suflet. Și vrea ca tot mai mulți oameni care au nevoie de recuperare medicală să afle de Spitalul Bunavestire din Craiova și să se trateze aici.
Mulți ani a mers pentru tratament la Buziaș. Nu s-a simțit însă atat de bine că aici.

„Am fost de multe ori la băi, la Buziaș. Dar nu m-am simțit atât de bine cum mă simt de când fac tratament aici. De când am descoperit spitalul Bunavestire vin numai aici, e al treilea an. Vin și de două ori pe an”, îmi povestește nea Constantin.

„Îmi place că e un spital cum văd eu pe la televizor în alte țări”

În patul de alături stă nea Bebe. Este unul dintre mulții bătrâni care au rămas acasă, singur, după ce copiii au plecat pentru un trai mai bun în străinătate. Ajunsese să fie aproape imozbilizat la pat. Abia se mai mișca. După ce a luat cabinetele doctorilor la rând, a ajuns la Spitalul Bunavestire Craiova, unde viața lui s-a schimbat. Cel puțin de două ori pe an, primăvara și toamna, se internează aici. Simte că tot organismul îi intinerește după ce face tratamentul indicat de medicii de aici. De cinci ani vine necontenit. Dacă îl întreb ce îi place cel mai mult aici îmi răspunde cu o voce răgușită.

„Îmi place că e un spital cum văd eu pe la televizor în alte țări și cum îmi spun mie copiii că e la ei în Italia. Am trăit să văd astăzi la noi în România, și chiar în Craiova. Îi încurajez pe toți să vină aici”, susținea bătânul.

Aici a găsit și o farfurie de mâncare caldă, dar și linistea unei familii. Vede în personalul medical copiii care îi lipsesc de acasă. de două ori pe an găsește aici căldura căminului și a locului care vindecă.

Bunavestire Craiova, mai mult decât un spital

Bunavestire Craiova este mai mult decât un spital. E locul care le redă oamenilor puterea de a merge din nou. Speranța că afecțiunea lor are vindecare și încrederea într-un sistem medical care poate să își arate și fața bună.
Închid ușa salonului 24. Inima și mintea îmi sunt cuprinse de trei povești care îmi dau încrederea că SE POATE și în România ca pacientul să fie tratat în cele mai bune condiții. Să i se vorbească frumos. Să fie respectat. Vindecat. Nea Ion, nea Constantin și nea Bebe sunt doar trei din zecile mii de pacienți care se întorc acasă pe picoarele lor, gata să se ocupe de gospodăria care îi așteaptă. Înainte să ies pe poarta spitalului mă uit încă o dată către geamul salonului unde cei trei bătrâni mi-au dat o lecție de viață. Sunt la fereastră și ei. Le fac cu mâna și bucuroasă. Scot telefonul. Și mamaie trebuie să afle de Spitalul Bunavestire. Salonul 24 se eliberează peste câteva zile. Cine e următorul pacient vindecat?

Spitalul Bunavestire, proceduri unice în țară

Spitalul Bunavestire Craiova oferă pacienților toate procedurile balneare şi medicale sunt reunite într-un sigur loc. Pe lângă procedurile electrice, care se fac oriunde în Dolj, există servicii de electroterapie, cu toţi curenţii interferenţiari. Acestea au rolul de a trata afecţiuni precum: inflamaţiile, reumatismul, respiratorii, diabetul, boli de nutriţie şi metabolice, afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, ale sistemului cardiovascular şi circulator. Mai mult de atât, spaţiul medical este dotat şi cu o salină artificială, care nu se mai găseşte în alte centre medicale din Oltenia. Centrul deţine şi spaţii special amenajate pentru băile şi împachetările cu nămol de Techirghiol şi Amara.

Tot aici puteți beneficia de proceduri de mofetă, care sunt unice în România. Mofetele sunt nişte emanaţii de gaze, de CO2 şi tratează afecţiunile cardiovasculare, precum şi pe cele circulatorii.