Rezistența la antibiotice – O amenințare la adresa sănătății tuturor

0
882

Rezistența la antibiotice este o amenințare pentru sănătatea românilor. Suntem țara unde 600.00 de români iau antibiotic, majoritatea fără nici o indicație medicală, iar în spitale uneori bolnavii sunt „umflați“ cu astfel de medicamente de frică să nu ia duiumul de infecții care există în unitățile medicale. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice ucid 25.000 de oameni în fiecare an, în Europa, și cauzează pierderi de 1,5 miliarde de euro în sistemul de sănătate. O statistică a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile arată că, în România, rezistenţa stafilococului auriu (o bacterie care populează cavitatea nazală şi pielea) la medicamente a crescut în 2012 faţă de 2011, în timp ce în majoritatea ţărilor europene scade de la an la an.

Specialiștii români în microbiologie au atras atenția, în ulitmii ani, asupra creșterii numărului infecțiilor produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. Ce înseamnă, de fapt, rezistenţa la antibiotice? Practic, bacteriile devin rezistente atunci când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omorî sau de a stopa creşterea bacteriilor.

Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice. Problema este că bacteriile rezistente supravieţuiesc în ciuda tratamentului cu antibiotice și din acestă cauză se ajunge la prelungirea afecţiunilor și chiar la deces. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe, care pot duce la apariția unor efecte secundare grave.

Scăpată de sub control, răspândirea bacteriilor și rezistența lor își au rădăcinile în multe colțuri. Pe de o parte, mulți dintre români atunci când au o problemă medicală consumă medicamente după ureche, asta și pentru că unii farmaciști eliberează antibiotice fără rețetă, în mod ilegal. Pe de altă parte, problema se află în spitale, unde unii medici prescriu antibiotice fără o diagnosticare completă a pacientului și din dorința ca bolnavii „să fie acoperiți“ de infecțiile nosocomiale din spitale.

„Rezistenţa bacteriilor la antibiotice reprezintă o amenințare la adresa oamenilor, în general. Din România şi nu numai. Fenomenul a fost remarcat pe plan mondial de câţiva ani, pe fondul creşterii excesive a consumului de antibiotice, a neadecvării tipului de antibiotic la populaţia bacteriană, precum şi pe fondul diminuării intensităţii cu care s-au dezvoltat noi medicamente antibacteriene. În urmă cu zeci de ani, bolile infecţioase reprezentau principala cauză de mortalitate, de aceea cercetarea ştiinţifică s-a concentrat pe descoperirea unor soluţii de tratament, iar războiul cu microbii a fost considerat câştigat. Numai că bacteriile şi-au dezvoltat propriul mecanism de protecţie faţă de antibiotice, pe care au capacitatea să-l transmită, prin materialul genetic, de la o generaţie la alta. Aşa se face că, în acest moment, bacteriile au un bagaj genetic total diferit, care înmagazinează toate transformările care au avut loc la strămoşii lor, în lupta cu antibioticele. Acest fapt ar putea constitui o oportunitate totuşi, pentru că unele antibiotice clasice, care n-au mai fost folosite în ultimii ani pe scară largă, s-ar putea dovedi eficiente faţă de aceşti germeni rezistenţi, în condiţiile în care nu au fost expuşi la respectivul antibiotic“, a spus dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

„Se dau foarte multe antibiotice înainte, în timp și după operație”

Cel puțin jumătate din decesele cauzate de infecțiile nosocomiale au la bază bacterii rezistente la antibiotice. Reducerea consumului de antibiotice nejustificat este o temă pe care spitalele încă o au de rezolvat.

„La noi se dau foarte multe antibiotice înainte, în timp și după operație. Chiar pe site-ul Ministerului Sănătății este un protocol, iar acolo se zice clar că e bine dacă se dă o singură doză de antibiotic. Foarte rare sunt cazurile în care trebuie să se dea antibiotic mai multe zile sau mai multe doze, însă este un protocol pe care chirurgii noștri nu-l respectă. Țările cu cea mai mică rată de infecție sunt cele care au un consum de antibiotice redus. Este vorba de țările nordice și Olanda“, a explicat dr. Narciza Dinică, medic în cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj.

Este nevoie de educația personalului medical, dar și a pacienților. Într-un sistem medical scăpat de sub control, păstrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Recunoașterea problemei este primul pas ce trebuie făcut.

„Center for Disease Control din SUA a publicat în 2015 lista celor 18 bacterii rezistente la antibiotice, considerate cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice. Este un aspect relevant, pentru că nu poți rezolva o problemă fără a o recunoaște. Consider că prima lecție pe care trebuie s-o învățăm este cea a recunoașterii problemei rezistenței la antibiotice. După care, să acționăm punând în centru știința, pentru binele pacientului“, a adăugat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat  că rezistența la antibiotice este un pericol imens și neluarea de măsuri ne îndreaptă spre o epocă postantibiotice, în care infecțiile banale din prezent vor începe să ucidă din nou.

UTILIZAREA EXCESIVĂ DE ANTIBIOTICE

Gripa şi răceala sunt două exemple de infec ii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice! Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:

  •   nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;
  • ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc.

În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.

CÂTEVA REGULI SIMPLE

  • Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.
  • Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.
  • Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menționate mai sus.
  • Previno infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
  • Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.