Articol realizat de psihoterapeutul Simona Nuță
În ultimii ani, consumul de droguri în rândul tinerilor a devenit o problemă tot mai acută. Cercetările și analizele asupra consumului de droguri la populația generală sugerează că principala categorie de populație vulnerabilă la consumul de droguri o constituie în continuare tinerii. Populația tânără este mult mai “deschisă la nou”, la risc, mai dispusă să încerce noi experiențe, și să mai vulnerabilă să caute calea scurtă, disponibilă, cu efort scăzut, de a face față problemelor.
Sindromul de dependență este definit ca un grup de manifestări fiziologice, comportamentale și cognitive în care utilizarea unei substanțe sau a unei clase de substanțe capătă o prioritate crescută pentru un anume individ, față de alte comportamente ce erau înainte valorizate mai mult de către individul respectiv.
Drogurile sunt substante chimice care lovesc in sistemul de comunicare al creierului si afecteaza modul in care neuronii trimit, primesc si proceseaza, in mod normal, informatii.
În ultimii ani, vârsta de debut pentru consumul de droguri a scăzut îngrijorător în țara noastră, sub vârsta de 14 ani, ajungând spre 10-11 ani pentru alcool și tutun, iar din analiza populației cuprinsă în intervalul de vârstă 15-64 de ani, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă este cea de 15-24 de ani, unde drogul cel mai consumat este canabisul, urmat de etnobotanice.
Dependenta nu este singura consecinta periculoasa a abuzului de droguri asupra creierului. Drogurile precum cocaina, inhalantele si metamfetamina pot provoca modificari ale tesutului cerebral in moduri care duc la paranoia, depresie, halucinatii si comportament agresiv.
Problema este că se rup de ceea ce numim în mod comun realitate, se mută mental și emoțional într-o lume paralelă, cu altă compoziție, alte valențe, alte variabile. În felul ăsta își pierd legătura, și așa fragilă, cu viața socială, cu școala, cu familia, cu generația lor.
În România, vârsta medie de debut a consumului de substanțe interzise este de 13 ani, indiferent dacă vorbim despre marijuana, substanțe inhalante, din pungi, sau alte substanțe psihoactive.
Problemele în familie, tulburările de adaptare la școală, în societate etc îi pot determina pe unii tineri să recurgă la consumul de droguri.
Vorbim atât de o sensibilitate genetică în acest sens, alături de întărirea epigenetică pe care adultul o transmite copilului său, și de exemplul negativ, dar extrem de important, amprenta pe care o lasă comportamentul parental asupra tânărului sub toate aspectele sale negative, directe și indirecte.
Lipsa de comunicare cu părinții sau chiar lipsa acestora, știut fiind că munca în străinătate este un fenomen extins în România, poate constitui un motiv care îi determină pe tineri să recurgă la consumul de substanțe.
Depresia poate deveni poartă de intrare spre consumul de droguri sau alcool, este un risc major pentru dependență.În primul rând, oamenii care suferă de depresie deseori aleg consumul de alcool sau droguri pentru a căuta și primi o ameliorare și distanțare față de manifestările depresiei severe.
Sunt situații în evaluarea dependenței de substanțe în care depresia ca antecedent nu este atât de vizibilă. De aceea, este foarte important răspunsul la întrebarea care a fost motivul pentru care a fost început consumul în primă fază – de multe ori oamenii ajung să consume droguri pentru a obține emoții pe care nu le au, ori să evite sau să alunge sentimente pe care nu le vor.
Dependenta nu este singura consecinta periculoasa a abuzului de droguri asupra creierului. Drogurile precum cocaina, inhalantele si metamfetamina pot provoca modificari ale tesutului cerebral in moduri care duc la paranoia, depresie, halucinatii si comportament agresiv.
Pe termen lung, este posibil sa apara probleme de vorbire, pierderi de memorie, ganduri de suicid, depresie, sau izolare sociala.
Utilizarea de steroizi anabolici, atunci cand organismul este inca in crestere poate opri dezvoltarea scheletului.
Inhalantele, ecstasy si PCP pot provoca crampe musculare si starea de slabiciune.
Studiile arată că tinerii care fumează marijuana înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai susceptibili să dezvolte o boală psihotică, pe fondul dezvoltării neurologice încă în desfășurare.
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau
chiar insuficienta cardiaca.
Inhalarea pe nas, „trasul pe nas”, de heroina sau cocaina descompune tesutul nazal. In timp, tesutul nazal care separa pasajele nazale, septul, poate fi perforat (apar „gauri”).În plus, marijuana sintetică sau „ierburile” de multe ori produc sincope în respiratie.
Cocaina, heroina, analgezice și ierburile pot provoca iritarea stomacului și apariția senzației de greață si a vărsăturilor, iar cocaina declanșează de multe ori dureri abdominale.
Cocaina și heroina pot afecta intr-un mod dramatic rinichii, fiind necesară dializa sau transplantul de rinichi.
Din fericire, exista tratamente care ii ajuta pe acestia sa lupte cu efectele puternice ale adictiei si sa preia din nou controlul. Cercetarile arata ca imbinarea tratamentelor medicamentoase cu terapia comportamentala este cel mai bun mod de tratare.
Ce ar trebui să facă un părinte pentru ca fiica/fiul său să nu ajungă dependent de substanțe interzise sau chiar la supradoză?
În primul rând, să se respecte pe sine, să respecte familia, să îl respecte pe cel ce îl urmează. Respect, conștientizare, încurajare, angajare în comportamente pozitive, validarea trăirilor, susținere și încurajare. Părintele trebuie să fie acolo, atunci când trebuie, cum trebuie, pentru copilul său. Pentru asta nu îți trebuie al șaselea simț. E suficient bunul simț. Evident, când societatea își dă concursul, când toți membrii săi au puternic simțul coerenței și al comunității, lucrurile sunt mult mai simple
