“Ne dorim să prevenim şi să diagnosticăm precoce cancerul de sân! Medicii de familie au un rol important în campania “Zor pentru speranță” !!!

0
1577
Autor Cristina Cârstea
Statisticile arată că, anual, în România, apar 9.000 de cazuri noi de cancer de sân, cu o mortalitate de 36%. Neoplasmul la sân este principala cauză de deces prin cancer la femei, cele mai afectate fiind femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 50 de ani. În cadrul cursului „Rolul medicului de familie în prevenirea și diagnosticarea precoce a cancerului la sân”, organizat în cadrul campaniei „Zor pentru speranță”, medicul Carmen-Adriana Dogaru a precizat că „În anul 2018, pe primul loc în lista celor mai frecvente tipuri de cancer se situează cancerul de plămân cu 2,09 milioane de cazuri, cancerul de sân aflându-se la egalitate cu acesta, ambele fiind urmate de cancerul colorectal, de prostată, de piele și stomac. În ordinea frecvenței din 2012, pe primul loc în topul celor mai întâlnite cazuri de cancer la femei a fost cancerul de sân.”
Rolul medicului de familie este esențial în depistarea cancerului de sân, conform celor spuse de dr. Carmen-Adriana Dogaru, medicul de familie reprezintă „primul contact al pacientei cu serviciile de sănătate, acesta cunoaște întreaga istorie medicală a pacientei și a familiei sale, vede pacienta în mod repetat și stabilește o relație profesională durabilă cu aceasta„
Medicul a mai precizat și care sunt grupele de paciente care prezintă risc crescut pentru apariția cancerului de sân: 
„În primul rând sunt cele cu istoric familial, care au rude de gradul întâi afectate sau mutații germinale patogene la genele A1 sau A2. De asemenea risc crescut prezintă și pacientele care au avut menopauză tardivă, nuliparitate, prima naștere peste 35 de ani, cele care prezintă boală fibrochistică, cele care au urmat terapie hormonală de substituție, pacientele care prezintă asimetrie a sânilor sau sânii cu densitate crescută la mamografie. Pacientele care au avut greutate crescută la naștere sunt predispuse să facă cancer de sân sub 50 de ani împreună cu alte tipuri de cancere, digestive și hematologice, pacientele care au avut o creștere rapidă în copilărie și adolescență, pacientele cu obezitate, predispuse în special după menopauză și cele care au talie înaltă. Tot risc crescut prezintă și pacientele care au lucrat într-un mediu cu radiații ionizante de tip centrale atomice sau raze X, pacientele care au folosit contraceptive orale- rezultatele nu sunt concludente, însă consumul îndelungat poate crește riscul de cancer la sân- pacientele care consumă alcool și pacientele care prezintă deficit de vitamina D. Factorii de risc genetic implicați în apariția cancerului la sân sunt mutațiile ce pot apărea la nivelul anumitor gene”
Pacienta trebuie să se prezinte la medic înainte de apariția simptomelor
„De asemenea este foarte important faptul că pacientele nu trebuie să ajungă la medic abia atunci când apar primele simptome, care pot însemna o tumoră pe care o palpează la nivelul sânului, o scurgere la nivelul mamelonului care nu este normală, o modificare a aspectului pielii sau tumori la nivelul axilei. Pacienta nu trebuie să aștepte să ajungă la acest stadiu. Trebuie să învețe ca în fiecare lună să își realizeze autoexaminarea sânului, iar la cel mai mic nodul să se prezinte imediat la medic pentru a nu ajunge într-un statiu avansat al bolii”, afirmă dr. Dogaru
Ne aflăm printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu are un un program național de screening al cancerului de sân
Constantin Crăițoiu, directorul executiv al „Asociației pentru educație creativă și cercetare directă”, asociație care derulează în acest moment campania „Zor pentru speranță”, campanie de prevenire și diagnosticare precoce a cancerului la sân, a precizat că:
 „Problema cea mai importantă o reprezintă faptul că, deși cancerul de sân nu este cel mai agresiv cancer și nu-l putem compara cu cancerul de plămân sau pancreas, acesta este în schimb un cancer cu o mortalitate foarte crescută. Explicația este aceea că este diagnosticat târziu, în stadiile II și III. În cazurile pe care noi le-am investigat peste 70% din cancere fuseseră diagnosticate în stadiul II. Recomandarea mea este de a pune foarte mult accentul pe prevenție, iar intenția mea este de a convinge autoritățle române să dea o lege pentru a înființa un program de screening pentru cancerul de sân și un program de prevenire și diagnosticare precoce. În prezent în Uniunea Europeană doar trei țări nu au un program național de screening al cancerului de sân, iar România este una dintre ele.”
În cadrul cursului șef lucr. dr. Eugen Georgescu, a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că vârsta pacientelor depistate cu cancer de sân a început să scadă foarte mult:
„Am avut o pacientă de 23 de ani depistată în stadiu IV, cu metastaze pulmonare și osoase, iar în 4 luni a decedat. Până acum vârsta de apariție a fost decada a cincea, a șasea, chiar a șaptea de viață, însă din păcate această vârstă a început să scadă, iar ce este cel mai grav este faptul că nu există programe de screening pentru persoanele mai tinere de 40 de ani. Prevenția poate fi primară, aceasta vizează eliminara cauzelor de cancer înaintea apariției acestora, screeningul sau prevenția secundară este un examen medical aplicat penru detectarea unui cancer potențial la o persoană care nu are semne sau simptome de cancer, prevenția terțiară se referă la apariția unui nou cancer la pacienții care au avut această boală.”
Printre investigațiile paraclinice ce pot fi efectuate pentru depistarea cancerului la sân se numără mamografia. Este recomandat ca aceasta să fie efectuată la fiecare doi ani, în cazul femeilor de peste 40 de ani. Ecografia mamară simplă poate diferenția de asemenea aspectul chistic de cel solid, însă nu poate face precizări asupra benignității sau malignității unei tumori, fiind necesară asocierea cu mamografia. Sonoelastografia, metodă mai rară de diagnostic, neiradiantă, nedureroasă, cu ajutorul căreia se analizează elasticitatea țesutului mamar sau a tumorilor. Poate face diferența până la 90% din cazuri între tumorile canceroase și cele necanceroase. Puncția biopsie este o metodă prin care se obțin fragmente tumorale ce vor fi analizate microscopic. Această metodă pune cu certitudine diagnosticul de cancer, având o precizie de peste 95 % și nu prezintă niciun risc de împrăștiere a celulelor canceroase.