Ieșirea bruscă din izolare poate provoca tulburări anxioase sau depresive. Specialiștii ne recomandă să începem treptat procesul de reintegrare socială

0
1694
Sursă foto: https://www.avantaje.ro/

Autor articol: Andreea Dascălu 

Au mai rămas doar câteva săptămâni până când românii vor putea să se plimbe din nou  pe străzi fără declarații, să înceapă treptat să se reintegreze în societate, dar condiția obligatorie pentru toți este să păstreze distanțarea socială și să poarte masca de protecție. Însă, chiar dacă această veste poate părea una îmbucurătoare, din cauza izolării prelungite, oamenii pot începe să aibă stări anxioase atunci când încercă să își reia viața de zi cu zi. Ieșirile cu prietenii, bucuria de a face ce ne place, pot deveni dintr-o dată un stres major.

Psihicul uman și reintegrarea socială se pot vedea din două perspective: odată din perspectiva omului care nu a avut până acum vreo tulburare anxioasă sau depresivă și care este posibil să se confrunte în perioada următoare cu astfel de stări și odată din perspectiva unei persoane care suferă deja și va avea o accentuare a accestora.

Despre echilibrul psihicului uman, despre cum putem face față stărilor prin care trecem și despre reintegrarea în societate ne vorbește Șeful Clinicii Psihiatrie II Craiova – dr. Daniela Glăvan – medic primar psihiatru într-un interviu realizat de echipa Ziarului Sănătatea.

Andreea Dascălu: Avand în vedere perioada îndelungată  în care oamenii au stat în izolare din cauza coronavirusului, ce poate sa genereze asupra psihicului uman ieșirea în societate?  

Dr. Daniela Glăvan:  Dar nu numai ieșirea din izolare, ci teama cu care se confruntă doar urmărind știrile de la televizor, teama de boală, teama de virus. Aceasta crează o anxietate și expunerea pe termen lung la un astfel de stimul, această teamă va genera cu siguranță niște tulburări din spectrul anxios. Cu siguranță că va crește numărul tulburărilor anxioase și chiar a tulburărilor obsesiv-compulsive, până la urmă spălatul acesta repetitiv pe mâini ne va conduce pe toți la un comportament obsesiv în privința aceasta.

A.D.: Ce este de făcut în cazul apariției acestor tulburări?

Dr. Daniela Glăvan: Cred că este nevoie de o desensibilizare treptată, de o confruntare în trepte cu boala, cu frica. Cred că primul lucru de făcut ar fi să consulte un psiholog, să aibă o discuție cu acesta, o consiliere care să reducă gradul de teamă, să nu se ajungă la o tulburare care să fie tratată medicamentos, să preîntâmpinăm lucrul acesta, în măsura în care se poate.

A.D.: În societatea actuală, oamenii consideră că dacă te duci la psiholog sau la psihiatru ești „nebun”. Cum putem să-i încurajăm să nu le fie teamă să ceară ajutorul unui specialist?

Dr. Daniela Glăvan: Da, într-adevăr boala psihică poartă cu ea stigmatul acesta, al societății, din păcate suntem încă tributari din acest punct de vedere. Eu sper ca acum oamenii să înțeleagă că trecem cu toții prin perioada aceasta dificilă, că toți putem avea astfel de stări de anxietate, că ele în perioada aceasta sunt normale și  o discuție cu un psiholog sau cu un psihiatru, ne poate face să înțelegem stările aceastea cum ar fi: palpitațiile, senzația de nod în gât, un diconfort digestiv, o senzație de amețeală și să înțelegem că de fapt ele nu arată o boală fizică ci sunt legate de anxietatea pe care o simțim. Nu este o rușine să mergi să consulți un specialist care să te ajute să înțelegi ce se întâmplă cu tine atunci când nu mai înțelegi de unde îți vin aceste stări, pentru că până acum atât pacienții cât și medicii le considerau semnele unor afecțiuni somatice, dacă ai palpitații, înțepături la inimă, cel mai probabil, acestea te vor conduce la gândul că ai o boală la inimă. Abia după ce mergi la un cardiolog, doi, trei și te convingi cu greu că n-ai o problemă cardiacă, apelezi la un psihiatru. Simțindu-le fizic simptomle acestea le consideră o problemă fizică pentru ca așa se simte anxietatea, practic se simte în corp: îți crește tensiunea, pulsul, inima începe să îți bată mai tare, ai senzația de lipsă de aer, corpul tău suferă, nu te gândești că lucrul acesta poate fi generat de psihic, nu se gândește nimeni că psihicul are o așa de mare putere. Da, până la urmă el controlează totul, el controlează corpul, de la el pornesc stările fizice.

A.D.: Cum ne putem da seama dacă suferim sau nu de o astfel de tulburare?

Dr. Daniela Glăvan: Teama este până la urmă un sentiment absolut normal în fața unei amenințări. Ea devine patologică și se înadrează în ideea de boală și are nevoie a fi combătută, a fi tratată în momentul în care ne împiedică să desfășurăm o viață normală, ne paralizează cumva viața. De altfel teama face parte din viața de zi cu zi, dacă nu ne-ar fi teamă am trece strada fără să ne asigurăm și ne-ar călca prima mașină. Deci dincolo de un anumit palier, frica trebuie combătută, dincolo de palierul în care ne generează un disconfort,care ne împiedică să ducem o viață normală.

Cu toții avem stări anxioase în limita normalului, însă trebuie tratate, așa cum spuneam, când depășesc anumite limite, când nu le mai putem gestiona singuri. Este firesc să fim anxioși în perioada aceasta, este firesc să ne fie teamă, doar dacă nu putem gestiona singuri aceste stări atunci avem nevoie să mergem la un psihilog, să mergem la un psihiatru, să ne ajute să trecem peste perioada aceasta dificilă.

A.D.: Generează aceasta perioadă îndelungată de izolare și o anxietate socială?

Dr. Daniela Glăvan: Da, se poate vorbi și despre o anxietate socială, societatea acum este privită ca un mediu în care te poți contamina, o societate unde există un potențial pericol.

A.D.: Care sunt categoriile de persoane cele mai afectate din punct de vedere pshihic?

Dr. Daniela Glăvan: Aici intră și o vulnerabilitate genetică pe care o moștenim sau nu. Cu siguranță că cei care s-au mai confruntat și au avut anterior probleme din spectrul anxietății vor avea o exacerbare a acestor simptome în perioada următoare.

Sursă foto: www.psiholog-psihoterapeut-cluj.ro

A.D.: Timpul  indelungat petrecut pe rețelele de socializare va afecta procesul reintegrării în societate?

Dr. Daniela Glăvan: Mediul online va fi perceput ca un mediu securizant de a interacționa, vs. interacțiunea socială care a fost atât de mult combătută în ultima vreme. Am vorbit despre o distanțare socială și discutând despre această distanțare ne-am îndreptat tot mai mult către un mediu virtual de socializare și cu siguranță vom avea teama aceasta de a ne reîntoarce la o socializare normală.

A.D.: Credeți că acest lucru derivă și din rutina pe care persoanele au practicat-o pe parcursul acestor două luni de izolare?

Dr. Daniela Glăvan: De rutină, de nevoia noastră de siguranță. Până la urmă este o nevoie firească de siguranță și asta ni s-a spus în perioada aceasta, că suntem în siguranță dacă stam acasă, suntem în siguranță dacă comunicăm virtual prin metode online: lucrând de acasă, luând legătura cu un medic sau cu un psiholog. Am fost încurajați să stăm acasă și suntem în continuare încurajați să stăm acasă unde este un mediu sigur, o siguranță aparentă pentru că siguranță deplină nu există. Va trebui să ne confruntăm încet cu ideea aceasta a unei insecurități, și însingurarea și toate aceste mesaje în care este subliniat pericolul, agresiunea la care suntem supuși dacă părăsim zona aceasta de confort (mediul de acasă), dacă iesim în lume, într-o viață normală, suntem expuși. Iar confruntarea aceasta cu teama trebuie să fie treptată, n-o să putem face această trecere brutal, asta ni se și recomandă de altfel, ca treptat să ne reluăm o viață normală, dar în cât timp nu se va ști. În continuare vom ieși protejați, vom sta la distanță unul față de celălalt, vom purta măști etc. Tot ce era considerat până acum a fi un simptom al unei anxietăți excesive, acum este considerat a fi ceva normal.

A.D: Sunt foarte multe persoane care în această perioadă de autoizolare au recurs și la cărți motivaționale, credeți că este un lucru bun?

Dr. Daniela Glăvan:  Este un lucru bun să te înțelegi și să te ajuți, să te cunoști și dacă aceste cărți sunt mai ușor de atins, cu siguranță este mai facil să îți cumperi o carte decât să te duci la psiholog în perioada aceasta, deoarece cred că pot să ajute până la un anumit punct.

Reluarea activităților, întoarcerea la locul de muncă poate fi o bucurie pentru majoritatea, dar în același timp poate fi si un factor declanșator al stărilor anxioase. Dr. Daniela Glăvan ne explică cum ar trebui gestionată situația reînceperii activității de muncă după această perioadă dificilă prin care trecem cu toții.

Sirsă Foto: https://www.jurnalistii.ro/

 A.D.: Ce le-ați recomanda atât angajatorilor cât și angajaților să facă în perioada următoare?

Dr. Daniela Glăvan: Cred că avem nevoie de o perioadă de adaptare. Ne putem adapta la orice stres se pare, dar avem nevoie de timp. O presiune bruscă, o expunere bruscă la o astfel de situație ne poate face să fugim, să fim tentați să ne dăm demisia, dar într-adevăr lucrurile trebuie cântărite, trebuie găsită o cale de mijloc, cred că acesta este lucrul cel mai bun de fiecare dată, să ne dăm timp și să căutăm să ne adaptăm. O sa se simtă constrânși de a face față unei situații brutale, ori constrângerea aceasta poate să te facă să fugi, să genereze niște stări de anxietate, tocmai în această idee de a face ceva împotriva stării tale, împotriva puterii tale de adaptare. Cred ca este nevoie de timp să ne adaptăm noilor constrângeri care până la urmă sunt inevitabile.

A.D.: Ce recomandări le faceți oamenilor pentru a trece mai ușor peste această perioadă?

Dr. Daniela Glăvan: Importantă în această perioadă este toleranța, să învățăm să ne înțelegem, să fim atenți unii la ceilalți, să ne respectăm ca oameni, să respectăm nevoile celuilalt care poate sunt altele decât ale mele, să avem încredere unii în ceilalți. Lucrul acesta este dificil deoarece atunci când simțim teamă considerăm că suntem agresați și avem tendința să răspundem în același mod agresiv și cum nu putem să fim agresivi cu virusul acesta, că nu prea avem cum să-l exterminăm, o să avem tendința să fim agresivi între noi, din păcate, greșind ținta reală.  

Sursă foto: https://www.jurnalistii.ro/

A.D.: A crescut rata de violență domestică în perioada de izolare la domiciliu?

Dr. Daniela Glăvan: Din păcate a crescut foarte mult violența domestică, așa cum spuneam, tot contexul acesta este perceput ca o agresiune. Da, suntem agresați de un virus, dar ca un reful vom simți nevoia să agresăm la rândul nostru și dacă nu suntem consțienți de asta și nu filtrăm lucrul acesta vom avea tendința să devenim agresivi cu semenii noștri, verbal sau fizic. Oamenii trebuie să învețe să se înțeleagă, să învețe să vorbescă cu ei, să se uite mai des în sufletul lor, să înțeleagă de unde vin stările acestea, să învețe să și le controleze. Dacă ai anumite frustrări și înțelegi de unde vin acestea, e mai ușor să le duci și să le gestionezi, să le manageriezi într-un fel sau altul. Frustrările acestea le avem inevitabil din frica că vom fi agresați de virusul acesta.

 A.D.: Dacă la începutul acestei autoizolări oamenii au părut încântați oarecum de ideea că își petrec mai mult timp acasă, împreună cu familia, copiii sau cei dragi cum sunt acum din punct de vedere mental?

Dr. Daniela Glăvan:  Aceasta izolare prelungită a pus presiune și pe relațiile din familie. Specialiștii spun ca rata divorțurilor va crește, deoarece a crescut și rata violenței domestice.

https://www.psychologytoday.com/

 Încă din perioada strămoșilor noștri romani, sportul a fost promovat ca un stil de viață prin celebrul dicton latin „Mens sana in corpore sano”. Sportul ajută la îmbunătățirea activităților din organism, precum circulația sângelului, respirația, contribuție la îmbunătățirea vasodilatației și la creșterea aportului de oxigen, dar nu în ultimul rând, este dovedit științific ca acesta reduce riscul de boli psihice, îmbunătățește memoria și asigură o bună funcționare a creierului. Dr. Daniela Glăvan ne recomandă să facem sport ori de câte ori avem ocazia.

A.D.: Cât de important este sportul pentru echilibrul psihic?

Dr. Daniela Glăvan: Este foarte importnat pentru sănătatea psihică. Sportul aduce un echilibru atât din punct de vedere fizic cât și psihic, influențează oamenii, canalizează cumva energia într-un sens pozitiv. Așa cum spuneam de energia aceasta pe care o putem simți precum o agresivitate, dacă reușim să o canalizăm către ceva pozitiv, ar fi benefic, pentru a elimina toată energia negativă acumulată în tot acest timp petrecut în izolare.

 A.D.: Chiar dacă în momentul de față, contextul ne-a împins spre o autoizolare, credeți că vor exista persoane care după toată această perioadă vor simți nevoia să se izoleze ei singuri psihic?

Dr. Daniela Glăvan:  Da, dar cred că va fi doar nevoie de timp, mai mult sau mai puțin în funcție de fiecare pentru adaptare. Cred că fiecare dintre noi vom avea nevoie de un timp să ne reluăm viața, dar cu siguranță avem nevoie de încurajarea prietenilor noștri, de familie, de înțelegere, de respect, de a vorbi despre ceea ce simțim, de a ne înțelege. Trebuie să discutăm cu un prieten, cu un psiholog sau cu un specialist, să încercăm să ne privim cumva din afară și lucrul acesta ne va ajuta să ne înțelegem.

Potrivit Asociației Psihologilor Atestați din România, depresia este considerată boala secolului XXI, în ultimii douăzeci de ani ritmul vânzării de medicamente antidepresive crescând cu peste 40%.

Potrivit unei statistici a Clincii 2 de Psihiatrie din Craiova, în anul 2019, din 1482 pacienti externați, 935 au fost pacienți diagnosticați cu depresie și anxietate.