Dr. Livia David, cea care a întocmit lista medicilor decedați în timpul gărzilor, a aşteptat la uşa ministrului Sănătății, pentru a susține cauza a peste 2.000 de colegi

0
1078
Processed with VSCO with preset
Autor Cristina Cârstea

Într-un interviu acordat pentru Ziarul Sănătatea, dr. Livia David, cea care a realizat lista medicilor care au decedat în timpul gărzilor, ne-a vorbit despre ceea ce reprezintă această listă, care sunt motivele pentru care medicii care efectuează gărzi ar trebui să se poată pensiona mai devreme şi cât de afectați sunt medicii din România de sindromul burnout. 

„Lista a pornit de la faptul că frecvența cu care au decedat doctorii în gardă, în ultimele 5 luni, a crescut semnificativ. Începând cu decesul din luna martie a acestui an al unui medic anestezist în vârstă de 38 de ani, care a fost găsit în camera de gardă, urmat în vară de decesul unui alt medic în vârstă de 70 de ani care făcea gărzi pentru că nu avea cine să le facă. Acestuia i s-a făcut rău în gardă și a fost trimis la Timişoara, dar a decedat imediat după ce a fost transportat. Nefiind din Timișoara, medicul făcea zilnic naveta 30 de km pentru a ajunge la pacienții săi. Cel de-al treilea medic a fost întâmplător un coleg al soțului meu, care este și el cardiolog. Dr. Grigore Lupescu, era șeful secției de la Tg. Jiu, un om care făcea zece gărzi pe lună pentru că nu voia nimeni să le mai facă, iar suprasolicitarea și stresul l-au condus la deces la doar 55 de ani. Deși renunțase cu foarte puțin timp înainte la gărzi, a fost prea târziu, iar ca o ironie a sorții pentru el nu s-a găsit elicopter pentru a putea fi dus la Bucureşti să fie stentat. Ultimul deces a fost cel al unei doamne doctor în vârstă de 44 de ani, medic cardiolog”, a precizat medicul

„Lucrurile sunt atât de dramatice, iar ceea ce vedem noi este doar vârful icebergului. Toți suntem condamnați, mai devreme sau mai târziu, la deces înainte să prindem pensia”

„Fiind soție de cardiolog, am zis că trebuie să cercetez această situație, iar cu ajutorul colegilor mei din grupurile profesionale de medici am identificat 43 de cazuri de medici care în ultimii 15 ani decedaseră în timpul gărzilor sau imediat după finalizarea acestora. Sunt mulți medici care au decedat la o oră după ce au terminat raportul de gardă. Lucrurile sunt atât de dramatice, iar ceea ce vedem noi este doar vârful icebergului. Pe lângă acești 43 de medici au mai fost găsiți încă 15 care au decedat la locul de muncă, nefiind în gardă. Eu pe listă am notat numai aceste morți subite, înlăturând toate celelalte morți care ar fi putut fi accidentale, sinucideri sau orice altceva. Această listă nu trebuie să reprezinte doar niște nume ci un semnal de alarmă și o recunoaștere a drepturilor noastre. Dacă vârsta de pensionare actuală e la 63 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați, iar în lista mea media deceselor era undeva la peste 50 de ani, este clar că toți suntem condamnați mai devreme sau mai târziu la deces înainte să prindem pensia pentru care noi cotizăm încă din momentul în care am fost angajați. Prima noastră inițiativă a fost aceea de a pensiona medicii care au efectuat gărzi, mai devreme decât medicii care nu le-au efectuat, fiindcă nu este același lucru să faci 2.000 de gărzi într-o viață de om cu a nu face niciuna. Demersul nostru este unul opțional. Dacă medicul vrea să se pensioneze cu câțiva ani mai devreme poate să o facă, iar dacă nu dorește, poate aștepta până la vârsta legală. Noi nu cerem pensii speciale, vrem doar ca stagiul de cotizare de 35 de ani să fie luat ca reper”, spune medicul

„Peste 50 de deputați au aderat la acest proiect”

Dr. Livia David a declarat:
„Fiindcă demersurile pe care noi le puteam demara erau de două fronturi, fie inițiativă legislativă în Parlament, fie o acțiune în instanță, am optat pentru prima variantă pentru că mi s-a părut cea mai democratică, iar cauza era serios susținută de dreptul muncii care spune că orice activitate la dispoziția angajatorului constituie timp de lucru. Am făcut apoi niște memorii pe care le-am trimis în special parlamentarilor din comisiile de sănătate din parlament, din camera deputaților, iar în 4 zile s-a luat o inițiativă legislativă. Pentru că nu suntem nici sindicat, nici partid și nici nu suntem afiliați niciunuia dintre acestea, fiind echidistanți față de toate, ne-am dorit din partea parlamentarilor aceeași abordare neutră și sprijinul într-un demers profesional apolitic. Eu personal am sunat pentru a-mi acorda sprijinul membrii comisiei de sănătate, iar răspunsul lor a fost pozitiv. Oameni care nu m-au văzut niciodată, dar care știau despre listă și despre demersul nostru din presă și din mediul online, ne-au spus „Da, este un demers drept!” și atunci am aflat că există  inițiativă legislativă, că s-a depus proiectul și că acum se află la senat iar noi vom urmări mersul lui în contextul în care peste 50 de deputați au aderat la el. Ne așteptăm să fie un consens și mai departe când va trece prin comisiile de sănătate, de muncă și de finanțe. După aceea urmează votul în plen. Este un proces destul de îndelungat, însă acestea sunt demersurile și trebuie să le urmăm.”

„Dovezile științifice au arătat clar. Medicii din România sunt sub incidența epuizării profesionale”

„Ne-am dorit să avem și părerea Colegiului Medicilor, care ne apără drepturile, și atunci l-am abordat pe domnul profesor Borcean, iar dumnealui și-a arătat sprijinul. Colegiul Național al Medicilor nu poate refuza o astfel de cerere pentru că există dovezi științifice care o susțin cum este și studiul de burnout care reprezintă epuizarea profesională. În urma unui astfel de studiu comandat de Colegiul Național al Medicilor din București, în ianuarie 2018, au fost publicate datele, care în mod surprinzător arată că 50% dintre medicii bucureșteni care au luat parte la studiu au fost identificați cu sindrom de burnout. Cifra este imensă. Studiul a avizat în jur de 1.300, ia dovezile științifice au arătat clar că medicii din București, respectiv din România, sunt sub incidența epuizării profesionale. Diferența dintre stres și burnout este că stresul este reversibil, însă burnout este ireversibil. Odată ajuns la burnout niciun organism nu mai poate să se recupereze. Există epuizarea aceasta fizică, mentală și emoțională, iar un doctor care este în burnout este ca un robot  care face anumite automatisme însă el nu mai are empatie față de pacient, și nici față de el însuși. Cu siguranță nimeni nu-și dorește să fie consultat de un medic care are burnout pentru că primul la risc este pacientul, care nu va fi consultat nici cu empatie și nici cu performanță profesională deosebită”, spune dr. Livia David

Cauzele principale ale apariției burnout-ului

„Principala cauză a burnout-ului este interrelația problematică dintre medic, aparținător şi respectiv pacient. Așa cum s-a demonstrat, medicii din România sunt în general, din punct de vedere social, coborâți pe o treaptă inferioară. Stima socială vizavi de medici nu există. Ei sunt supapa de evacuare a tensiunilor din societate. De fiecare dată când se întâmplă ceva în societate există un medic care fie e șpăgar, fie e neprofesionist. Exemplele negative sunt atât de mediatizate încât suntem îngroziți de această ură care se cultivă în rândul populației împotriva noastră și atunci în relația pe care o avem cu aparținătorii și cu pacienții. Într-adevăr, nu toți aparținătorii și nu toți pacienții ne privesc cu suspiciune sau cu ură, însă aceia care o fac îți induc ție ca medic o stare extraordinar de proastă, pentru că de multe ori ești acuzat fără să faci nimic. Pentru noi acest lucru este extraordinar de dureros. A doua verigă slabă a sistemului care apasă pe medici este reprezentată de birocrație și sistemele informatice deficitare, urmată de legislația deficitară şi lipsa materialelor sau a aparaturii”, afirmă medicului

„Oamenii vor pleca oricum, nu vor să moară oricât ar fi salariile de mari.”

„Toate aceste lucruri nu țin neapărat de bani ci de o mai bună organizare a sistemului. Pentru a remedia aceste lucruri nu este nevoie de bani, ci de soluții care sa facă mai fluent sistemul. Acest studiu de burnout ar trebui să fie baza de acum încolo a tuturor studiilor și politicilor sanitare ale Ministerului Sănătății, pentru că Ministerul este cel care coordonează activitatea medicală. Dacă există o masă de medici care efectuează gărzi, care se luptă cu o legislație și cu o birocrație care nu li se datorează, cu niște pacienți care sunt extraordinar de revendicativi și de nedrepți, cum ar putea acel corp profesional să reziste în timp. În UPU oamenii caută soluții prin care să părăsească sistemul. Unii dintre ei pleacă în străinătate, alții aleg să facă a doua specialitate, dar oricum pleacă. Dacă nu vor fi pensionași la 57 și respectiv 60 de ani, așa cum cerem noi, vor pleca oricum. La Arad există patru posturi în UPU care nu au fost ocupate de un an pentru că oamenii nu vor să moară oricât ar fi salariile de mari. Ne aflăm pe un butoi de pulbere. Dacă nu reușim să aducem în locul celor care sunt deja obosiți și stresați, tineri care pot să preia sarcina din punct de vedere fizic, psihic și emoțional, sistemul de urgență este pe un butoi de pulbere. Oamenii vor pleca oricum , oameni ca mine la peste 50 de ani nu-și doresc să moară într-un sistem unde nu se regăsesc. Când pleacă un medic primar, salariul lui poate acoperi salariile a doi medici tineri specialiști . Existe diferențe foarte mari între salarizările medicilor și atunci ar fi o economie foarte mare la buget, nu o încărcare a acestuia, lucruri pe care le-am spus și președintelui Colegiului Medicilor care ne-a acordat sprijinul și căruia i-am trimis și un memoriu după care am mers la Ministerul Sănătății și ne-am dorit să depunem același memoriu”, declară dr. Livia David

Referitor la întâlnirea cu ministrul Sorina Pintea, medicul a mai a dăugat de asemenea că:

„Doamna ministru Sorina Pintea și-a arătat disponibilitatea să ne primească joi, pentru că doar atunci vine președintele Borcean la Colegiu. Am rugat-o pe doamna ministru să ne primească la Minister, însă dânsa mi-a spus că nu a fost anunțată și eu o cred. Când am ajuns acolo mi-am înregistrat memoriul. Am dorit să vorbesc cu dumneaei pentru că mi se pare important ca un ministru al sănătății să aibă cunoștință de lucrurile acestea, dar era într-o ședință de consiliu și când a ieșit și a întrebat de noi, deja plecasem pentru că nu mai aveam altfel cum să ajungem acasă. Cert este că doamna ministru m-a contactat, explicându-mi situația și am zis că trecem peste acest incident, am depășit momentul. Am așteptat în frig, dar am așteptat în numele a peste 2000 de oameni, au fost 2018 semnături. Ministerul a confirmat întâlnirea pentru astăzi, la ora 16, iar colegele mele se vor duce la să discute cu doamna ministru Sorina Pintea, pe tema recunoaşterii gărzilor ca vechime în muncă și cred că ministrul va înțelege ce ne dorim de fapt: o repoziționare a Ministerului Sănătății vizavi de nevoile medicilor, iar acest Minister să nu aibă doar perspectiva bolnavului ci și pe cea a medicilor”, a declarat dr. Livia David