Alergiile alimentare- de ce apar, care sunt simptomele şi cum pot fi diagnosticate

0
1371

Autor: Cristina Cârstea

Alergiile alimentare, confundate
frecvent cu intoleranţele alimentare, reprezintă o reacție exagerată de apărare a organismulului la anumite proteine din alimente, eliberând substanţe chimice numite histamine, care cauzează inflamaţii. Interesant este faptul că doar poteinele din alimente şi nu grasimele sau carbohidratii, sunt cele care pot declansa acest razboi intern, cu consecințe severe asupra organismului.

Alergiile alimentare se clasifică astfel:

– alergii de tip IgE (imunoglobulina E mediată)– sistemul imunitar reacţionează la un produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE (aşa cum este histamina), care produce inflamaţii şi favorizează apariţia unor simptome precum mâncărimi, înroşirea pielii, eczeme, dificultăţi de respiraţie sau chiar şoc anafilactic.

– alergii non-mediate IgE– sunt întâlnite îndeosebi în cazul copiilor. Spre deosebire de alergiile de tip IgE, alte părţi ale sistemului imunitar reacţionează şi produc simptome, în special de natură gastrointestinală (diaree, vărsături, constipaţie, flatulenţă), dar nu implică producerea de anticorpi IgE.

O persoană poate manifesta ambele tipuri de alergii alimentare.

Cum apar alergiile alimenare?

Acestea nu apar niciodata la un aliment nou introdus în dieta noastră! Sistemul imunitar are nevoie de cel puțin două contacte sensibilizante pentru a hotărî dacă acea proteină este un inamic şi să fabrice în cazul acesta anticorpi împotriva ei.

Cum se manifesta alergiile alimentare?

Simptomele alergiilor alimentare apar în general de la câteva minute, până la câteva ore de la consumarea unui aliment care conţine o proteină pe care organismul o consideră dăunătoare.

Simptome ce pot să apară în cazul unei alergii alimentare pot fi cutanate, digestive, respiratorii sau cardiovasculare. Poate apărea un singur simptom sau pot apărea în asociere. Acestea sunt următoarele:

– umflarea limbii, buzelor, gâtului sau a feţei
– eczeme
– urticarie
– dificultăţi de respiraţie
– diaree
– nas înfundat sau rinoree
– tuse seacă
– strănut persistent
– ochi roşii şi lăcrimare excesivă
– dureri şi crampe abdominale
– senzaţie de greaţă
– vărsături
– ameţeală
– senzaţie de leşin
– mâncărimi sau înţepături la nivelul pielii sau al limbii
– paloare
– învinețirea buzelor şi a extremităţilor
– ensiune arterială scăzută
– puls accelerat sau neregulat
– pierderea cunoştinței

Manifestările alergiilor alimentare pot fi uşoare, severe sau foarte grave. În cazurile severe, acestea pot duce la şoc anafilactic. În lipsa intervenției medicale şi a unui tratament adecvat (injectarea de epinefrină), anafilaxia produce constricţia căilor respiratorii şi scăderea bruscă a tensiunii, urmată de infarct.

Alimentele care pot declanşa alergii alimentare

La copiii, cele mai frecvente alergii alimentare sunt la laptele de vacă şi derivați, la ou, soia, glutenul din cereale, cacao, arahide şi peşte.

La adolescenți si adulți, cele mai fecvente alergii alimentare apar la alune, arahide, nuci, migdale, soia, peşte şi fructe de mare.

Factorii de risc ce favorizează apariția alergiilor alimentare sunt:

– istoricul familial de alergii alimentare
– prezenţa unei alte alergii, sau a astmului
– vârsta – alergiile alimentare fiind mai frecvente în cazul copiilor. Copiii cu eczema, astm sau urticarie sunt mai predispuşi în a manifesta alergii alimentare.

Diagnosticul

Stabilirea diagnosticului se face de către medicul alergolog. Acesta evaluează simptomele resimţite de către pacient la consumarea anumitor alimente şi istoricul său familial de alergii. Acestea sunt urmate de o examinare fizică şi de realizarea unui test alergologic cutanat, care poate depista alimentul ce declanşează alergia. Pentru un diagnostic exact pot fi efectuate şi teste de sânge- pentru a masura cantitatea de anticorpi (imunoglobulinele E) ai unui anumit aliment. Se pot efectua şi teste de provocare, ce constau în ingerarea progresiva a unui aliment şi urmărirea eventualelor simptome. Acestea se practică doar în spital, în prezența unui medic alergolog.

În ce constă testul alergologic?

Testul alergologic cutanat presupune expunerea unei mici porţiuni de piele la acţiunea unor substanţe cu potenţial alergen. Apoi, cu ajutorul unui ac, se inteapa pielea in acel loc. Medicul specialist urmăreşte apariția eventualelor reacţii alergice locale şi, ținând cont de istoricul istoricul medical şi de simptomele resimţite de pacient, stabileşte planul de tratament al alergiei. Acesta poate consta fie în evitarea alimentului alergen, fie în administrarea de medicamente sau imunoterapie.

Metode de tratament

Tratamentul cel mai eficient împotriva alergiilor cauzate de consumul anumitor alimente este evitarea acestora.

Există însă şi metode prin care reacţiile alergice pot fi ameliorate:

– în cazul alergiilor care produc simptome uşoare, sunt indicate medicamentele antihistaminice. Acestea reduc mâncărimile şi iritaţiile de la nivelul pielii.

– reacţiile alergice severe nu pot fi ameliorate decât prin intermediul unei injecţii cu epinefrină. Această soluţie trebuie însă evitată deoarece administrarea de epinefrină are
şi reacţii adverse, precum anxietate, ameţeală, tremurături şi iritabilitate.

Cum pot fi prevenite alergiile alimentare?

Cea mai eficientă metodă de prevenție o reprezintă evitarea alimentelor care provoacă reacții alergice. Odată ce au fost depistate, acestea trebuie scoase din alimentația noastră.

Ca măsură de prevenție, este important să citeşti cu atenţie etichetele alimentelor şi băuturilor. Atunci când mănânci la restaurant, solicită personalului să nu folosească în preparatul pe care îl comanzi ingrediente la care eşti alergic. Nu cosuma alimente dacă nu eşti sigur de conținutul acestora. Dacă ştii că ai reacţii alergice severe la un anumit aliment, poartă cu tine un autoinjector cu epinefrină, în cazul în care consumi din greşeală un aliment la care eşti alergic.