Mai puțină sare, mai multă sănătatea

0
1144

Cu cât creşte cantitatea de sare pe care o consumăm, cu atât riscul de boli cardiovasculare e mai mare. Potrivit unui studiu  publicat în jurnalul „Circulation“ fiecare gram în plus de sare pe care îl adăugăm în mâncare, riscul cardiovascular creşte cu 17%. Unele persoane se confruntă cu balonarea după ce consumă prea multă sare, ceea ce contribuie la formarea pungilor sub ochi, la reţinerea apei în organism.

Se estimează că o reducere a consumului de sare la 5 g pe zi ar determina o scădere cu 23% a accidentelor vasculare cerebrale și cu 17% a bolilor cardiovasculare, prevenind 4 milioane de decese la nivel global. OMS a lansat un îndemn internațional pentru reducerea cu 30% a consumului de sare, până în anul 2025, cu scopul de a scădea mortalitatea prematură.

Sarea sau clorura de sodiu este alcatuită din 40% sodiu și 60% clor, două minerale cu rol important în organism, fiind implicate în menținerea echilibrului hidroelectrolitic și acido-bazic. Sodiul este un nutrient vital, implicat în  procese precum contracția musculară, transmiterea nervoasă, reglarea tensiunii arteriale și a volumului sangvin. Clorul este al doilea dupa sodiu în ceea ce privește concentrația din sânge și se regăsește în proporție mare în sucurile digestive.

În teorie, sarea este o substanţă cristalină formată prin combinarea a două elemente chimice – Natriu şi Clor (NaCl).

Practica arată că sarea naturală nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată acelaşi lucru cu Clorura de Sodiu, o substanţă obţinută prin denaturarea sării grunjoase.

Sarea provoacă dependență

Oamenii de ştiinţă au demonstrat că atunci când organismul tânjeşte după sare aceeaşi zonă a creierului este stimulată ca şi în cazul consumului de cocaină sau de opiu. Pentru a releva acest lucru, savanţii au folosit şoareci pe care i-au privat de sare, hrănindu-i cu diuretice şi mâncare necondimentată. După trei zile au analizat partea de la baza creierului, numită hipotalamus, iar rezultatele au arătat că aceleaşi gene activate de apetitul pentru sare au fost afectate şi în cazul dependenţei de droguri.

S-a constatat populațiile care nu consumă sare în prepararea alimentelor (de exemplu eschimoșii) au valori mici ale presiunii arteriale, hipertensiunea arterială fiind practic neintalnita. Dimpotrivă, în țări precum Japonia de Nord, unde consumul de sare indus este de 27 de g pe zi, 80% din populație au presiune arterială sistolică peste 140mmHg. Aportul de sare pe zi trebuie fie de 5g, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de hipertensiune.

Alimentele naturale au în structura lor cantități de sare, dintre acestea evidentiandu-se mai mult produsele de origine animală (lapte, carne, peste, ou, cereale) decât vegetală (legume, fructe). Produsele preparate conțîn și ele o cantitate de sare la care nu mai e nevoie de niciun adaos: pâinea, branză telemea, mezelurile, murăturile, muștarul etc. Și apele minerale clorurosodicecontin peste 1g de sare la litru, mergând in unele cazuri până la 13 g la litru.